Un model de rețea cerebrală poate prezice când oamenii se vor simți surprinși

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Surprinderea este o emoție umană esențială, resimțită atunci când ceea ce trăim sau observăm diferă de așteptările noastre. Această reacție naturală la evenimente neașteptate a fost studiată pe larg în psihologie, dezvăluind unele dintre procesele neuronale care îi stau la bază. Acum, un model de rețea cerebrală poate prezice când oamenii se vor simți surprinși.

Cercetătorii de la Universitatea din Chicago (SUA) au dezvoltat un model de rețea cerebrală care poate prezice momentul în care oamenii se vor simți surprinși.

Într-un studiu publicat în Nature Human Behaviour, oamenii de știință au demonstrat că modelul lor funcționează bine în contexte variate, prezicând cu exactitate surprinderea resimțită de indivizi care desfășurau diverse activități sau urmăreau videoclipuri cu elemente neașteptate.

De ce a fost creat un model de rețea cerebrală poate prezice când oamenii vor fi surprinși?

Studiul se bazează pe cercetări anterioare care au arătat că oamenii sunt surprinși atunci când realitatea intră în conflict cu așteptările lor. Aceste studii au identificat modele de activitate cerebrală asociate fiecărei experiențe.

„Primul nostru obiectiv a fost să verificăm dacă putem folosi creierul drept spațiu comun pentru a înțelege experiențele noastre. Dacă tiparul creierului meu în timpul unei surprize seamănă cu al tău în timpul unei alte surprize, acest lucru sugerează că aceste experiențe diferite împărtășesc ceva comun, iar creierul răspunde similar la aceste încălcări ale așteptărilor”, a explicat Ziwei Zhang, coautoare a studiului.

Metodologia cercetării

Pentru a explora răspunsurile cerebrale la surprindere, Zhang și colega sa, dr. Monica Rosenberg, au folosit date obținute prin imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf) din trei studii anterioare.

În primul set de date, participanții au desfășurat o sarcină de învățare în care trebuiau să prezică unde va apărea o geantă cu monede pe ecran. Apariția neașteptată a genții în locuri imprevizibile era asociată cu surprinderea.

În al doilea set de date, participanții au urmărit videoclipuri cu meciuri de baschet. Surpriza era mai mare în momentele în care se schimba probabilitatea câștigului, în funcție de scor și de forța echipelor.

Iar în al treilea set de date, participanții au urmărit desene animate în care personajele realizau acțiuni surprinzătoare, cum ar fi schimbarea bruscă a direcției sau efectuarea unor mișcări ineficiente.

Pentru a prezice surprinderea participanților, cercetătorii au dezvoltat un model numit surprise edge-fluctuation-based predictive model (EFPM). Acesta urmărește fluctuațiile interacțiunilor dintre diferite părți ale creierului pentru a identifica momentele de surprindere, explică Medical Xpress.

„Ne-am gândit la creier ca la un sistem în care regiunile interacționează între ele. Modelul nostru prezice surpriza pe baza configurației rețelei cerebrale în acel moment,” a explicat Zhang.

Acest model de rețea cerebrală poate prezice când oamenii se vor simți surprinși

Modelul EFPM a prezis cu succes surprinderea participanților în cadrul tuturor celor trei studii analizate, demonstrând că anumite părți ale creierului răspund similar la încălcarea așteptărilor, indiferent de context.

„Am arătat că modelul nostru este capabil să prezică surprinderea unei persoane complet noi, care face ceva diferit de participanții originali. Acest lucru sugerează că anumite semnături neuronale ale surprinderii sunt universale”, a adăugat Zhang.

Acest model ar putea fi extins pentru a prezice și alte stări emoționale, precum atenția sau fericirea, pe baza activității cerebrale. De asemenea, cercetătorii intenționează să analizeze modul în care surprinderea influențează memoria și învățarea.

„Ne interesează atât aspectele comune, cât și cele individuale ale surprinderii. De exemplu, diferențele individuale în percepția surprinderii pot influența modul în care oamenii își amintesc poveștile sau învață din ele”, a spus Zhang.

Cercetarea subliniază, de asemenea, beneficiile științei deschise, având la bază date și coduri partajate de alte echipe de cercetare. Zhang și Rosenberg planifică să extindă aplicațiile modelului, explorând contexte noi, precum ascultarea poveștilor, compozițiile muzicale sau interacțiunile sociale.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu a identificat cauza genetică pentru sindromul unghiilor galbene

Cum afectează alcoolul capacitatea creierului de a învăța și a se adapta?

Test de cultură generală. De ce ne curge nasul iarna?

Copiii mijlocii ajung să fie mai cinstiți și mai cooperanți decât cei singuri la părinți