De ce tot mai multe țări renunță la ora de vară: avantaje și dezavantaje

Schimbarea orei de vară a fost un subiect de dezbatere în toată lumea de-a lungul anilor. Unele locuri continuă să aplice această practică, în timp ce altele au ales să renunțe complet la ea, invocând argumente ce țin de siguranță, sănătate și impactul asupra stilului de viață.

Potrivit unui studiu realizat în 2023 de Pew Research Center, aproape jumătate dintre țările lumii aplicau în trecut ora de vară, dar acum doar aproximativ o treime mai mențin această practică. În Statele Unite, majoritatea regiunilor, dar și țări din Europa, Canada, Australia și America Latină, încă se adaptează la schimbările sezoniere ale orei, în timp ce multe țări, inclusiv majoritatea din Asia și Africa, au renunțat la această practică. De-a lungul ultimilor 10 ani, țări precum Azerbaidjan, Iran, Rusia și Uruguay au ales să pună capăt acestei tradiții, potrivit BBC.

• Oamenii de știință au reușit să crească dinți umani în laborator
• Care este motivul pentru care cercetătorii au „tatuat” tardigrade?

De altfel, fostul președinte Donald Trump a sugerat în decembrie 2024 că dorește să pună capăt schimbării orei, considerând-o „inconvenientă” și „costisitoare”. În martie 2025, însă, a declarat că subiectul rămâne unul controversat.

De ce vor unii să renunțe la ora de vară?

Mulți experți susțin că schimbările de oră pot afecta sănătatea, siguranța și chiar clima, ceea ce motivează renunțarea la această practică.

Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la Universitatea de Stat din New Mexico, subliniază că studiile au arătat o corelație între schimbările de oră și problemele de sănătate, de la tulburări de somn la atacuri de cord.

„Alte studii au arătat și legături cu accidentele, sănătatea mintală și bunăstarea generală”, adaugă Khubchandani, deși subliniază că este necesar un studiu pe termen lung pentru a înțelege impactul real al schimbării orei asupra sănătății pe termen lung.

Una dintre principalele probleme legate de schimbările de oră este perturbarea ritmurilor circadiene, cunoscute și sub denumirea de cicluri de somn și veghe. Acestea sunt esențiale pentru bunăstarea noastră, iar schimbările de oră pot crește severitatea anumitor afecțiuni.

„Cel mai important sincronizator al ritmurilor noastre circadiene este lumina de dimineață, care ajută toate ceasurile noastre biologice să rămână sincronizate”, explică Tord Wingren, inginer și expert în studiul somnului.

Expunerea la lumină dimineața ajută corpul să se trezească și să înceapă un proces hormonal care include reglarea stresului, gestionarea nivelului de zahăr din sânge și semnalele de foame.

„Modificările de oră pot împiedica expunerea la lumină dimineața, ceea ce afectează energia și sănătatea fizică și mintală”, spune la rândul lui Khubchandani.

Posibil impact asupra sănătății inimii

Studiile au mai arătat că schimbările de oră pot contribui la ceea ce este denumit „jet lag social”, un dezechilibru cronic între ritmul natural de somn și cerințele vieții de zi cu zi. Aceasta poate duce la obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și chiar depresie.

Un alt subiect de îngrijorare legat de trecerea la ora de vară este riscul de infarct miocardic acut (atac de cord). O cercetare realizată în Italia în 2018 a arătat o creștere a cazurilor de atac de cord cu până la 29% după ce ceasul a fost dat înainte cu o oră în primăvară.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum putem să ne obișnuim mai rapid cu ora de vară?

Una dintre prioritățile lui Donald Trump este să elimine ora de vară în SUA

Test de cultură generală. Care a fost prima țară care a trecut la ora de vară?

Groenlanda rămâne la ora de vară. Țara și-a schimbat ora pentru ultima dată