Câte minute de somn pierdem din cauza substanțelor toxice din plastic?

Cercetări recente arată că anumite substanțe ascunse în materialele plastice pot perturba ritmul circadian, întârziind ceasul intern al corpului cu până la 17 minute. Acest lucru ar putea crește riscul de tulburări de somn și de probleme de sănătate precum diabetul și cancerul.

Ceasul intern al corpului, cunoscut ca ritmul circadian, controlează ciclul somn-veghe. Potrivit Fundației Somnului, acesta are o durată puțin mai mare de 24 de ore, fiind nevoit să se ajusteze zilnic cu 12-18 minute pentru a rămâne sincronizat cu rotația Pământului. Această ajustare se face cu ajutorul indiciilor din mediul înconjurător, numite „zeitgeber” – termen german ce înseamnă „păstrători ai timpului”.

• Oamenii și-au pierdut o abilitate biologică importantă din cauza evoluției. De ce?
• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare

Lumina (sau lipsa acesteia) este cel mai important „zeitgeber”, dar și exercițiile fizice și alimentația joacă un rol. De aceea se recomandă să nu bem cafea înainte de culcare, să facem mișcare la ore potrivite pentru a reduce efectele decalajului orar și să evităm funcția „snooze”, care poate afecta ritmul somnului.

În cadrul studiului, biologii au extras substanțe chimice dintr-un tub medical din PVC și dintr-o pungă de hidratare din poliuretan și au analizat efectele asupra celulelor umane în laborator (in vitro, adică nu pe organisme vii).

Cercetătorii s-au concentrat în special pe impactul asupra receptorului de adenozină – un receptor cuplu G-proteină, care transmite semnale pentru reglarea ritmului circadian și, în esență, spune corpului când să se trezească.

Crește riscul de tulburări de somn și de probleme de sănătate

Ei au descoperit că expunerea la aceste substanțe chimice activează receptorul, împiedicându-l să transmită eficient semnalele. Acest lucru provoacă o întârziere care poate perturba ceasul intern al corpului cu 9 până la 17 minute, în funcție de doză.

Autorii compară efectul cu cel al cofeinei – deși rezultatul final este același, cofeina face acest lucru prin dezactivarea receptorului, în timp ce substanțele chimice din plastic îl activează.

Vorbind pentru The Guardian, autorul studiului, Martin Wagner, profesor de biologie la Universitatea de Știință și Tehnologie din Norvegia, a declarat că efectele nu sunt la fel de puternice ca cele ale cafelei, dar acționează mai rapid asupra proceselor celulare decât cofeina asupra hormonilor. Deși efectul complet nu este încă cunoscut, el afirmă că ar putea fi semnificativ.

Este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege complet impactul pe care plasticul îl poate avea asupra ceasului intern și pentru a identifica substanțele chimice responsabile, scrie IFLScience.

Autorii compară efectul cu cel al cofeinei

Autorii subliniază că studiul a folosit extracte din plastic însă se știe că substanțele din plastic se eliberează în mediu chiar și în condiții normale de utilizare.

Deși studiile in vitro pot fi un substitut de încredere pentru ceea ce se întâmplă în corpul uman (in vivo), este nevoie de cercetări ulterioare pentru a determina dacă aceste rezultate reflectă și expunerea reală la substanțele din plastic.

Autorii afirmă că munca lor contribuie la tot mai multe dovezi care arată că plasticul conține compuși toxici pentru corpul uman. Creșterea incidenței cancerului, obezității, diabetului, împreună cu afectarea imunității și tulburările de reproducere și dezvoltare, au fost deja asociate cu utilizarea plasticului.

„Este esențială o schimbare fundamentală în designul și producția plasticului pentru a garanta siguranța acestuia,” scriu autorii. „Reducerea atât a numărului cât și a periculozității substanțelor chimice din plastic poate scădea expunerea și poate diminua impactul asupra sănătății publice.”

Studiul a fost publicat în revista Environmental International.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce unii oameni pot funcționa perfect cu doar 4 ore de somn

Lipsa somnului poate crește riscul de boli cardiovasculare, relevă un studiu

Un studiu a descoperit o legătură între somnul bebelușilor și riscul de autism

Doar 15 minute de somn în plus sunt benefice pentru creierul tinerilor