Cercetătorii spun că recreerea în aer liber nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea publică

Spațiile pentru recreerea în aer liber sunt o necesitate pentru sănătatea publică, nu un lux, spun oamenii de știință.

Un nou studiu coordonat de cercetători de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), din SUA, afirmă că spațiile pentru recreerea în aer liber ar trebui tratate ca infrastructură esențială pentru sănătatea publică, nu ca facilități opționale.

• Test de cultură. Care fasole este toxică atunci când este mâncată crudă?
• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee undeva unde nu ar trebui să existe

Publicată în revista PLOS One, cercetarea face parte din proiectul Play2Cope al laboratorului HEAL (Health, Environment, and Leisure) din cadrul OSU, care a analizat comportamentul și starea de bine a adulților americani în timpul pandemiei de COVID-19. Datele au fost colectate la începutul anului 2021, în timpul celui de-al doilea val pandemic, printr-un sondaj online reprezentativ după vârstă, sex și rasă.

„Recreerea în aer liber a funcționat ca un adevărat medicament comportamental în timpul crizei”, spune Xiangyou (Sharon) Shen, directoarea laboratorului și autoarea principală a studiului.

Ce a arătat cercetarea despre recreerea în aer liber?

Reducerea activităților în aer liber a fost asociată direct cu un nivel mai ridicat de stres și simptome depresive. Participarea frecventă la activități recreative în aer liber a prezis o stare de bine psihică mai bună. Aceste efecte s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori de risc și protecție specifici pandemiei, scrie Medical Xpress.

Dintre respondenți, 68% au preferat activități apropiate de casă, precum mersul pe jos și grădinăritul. Doar 32% au participat la sporturi tradiționale în aer liber sau activități în natură. Mersul pe jos a reprezentat 57% din toate activitățile recreative raportate.

„Este o adaptare impresionantă, care arată cât de esențiale au devenit spațiile verzi din cartiere, cum ar fi alei, parcuri mici sau chiar străzi cu copaci”, spune Shen.

Ea subliniază și importanța conceptului „3-30-300”: 3 copaci vizibili din fiecare locuință, 30% acoperire vegetală în cartier și maximum 300 de metri până la cel mai apropiat spațiu verde.

Inechități și acces inegal

Studiul a descoperit o scădere generală a recreerii în aer liber în timpul pandemiei, mai accentuată în rândul minorităților rasiale și al persoanelor cu dificultăți financiare. Acest lucru ar fi contribuit la impactul disproporționat al pandemiei asupra sănătății mintale a comunităților de culoare.

„Avem dovezi clare că inechitatea structurală afectează capacitatea oamenilor de a accesa recreerea în aer liber ca formă de sănătate”, avertizează Shen.

Ce pot face autoritățile? Să păstreze deschise spațiile verzi în timpul crizelor sanitare, cu măsuri de siguranță adecvate. Să sprijine adaptarea comportamentelor recreative, de exemplu, prin informări despre opțiunile de recreere disponibile sau prin politici flexibile privind utilizarea spațiilor publice. Să prioritizeze investițiile în spații verzi accesibile, în special în zonele defavorizate sau „sărace în parcuri”.

„În perioade de criză, când serviciile clasice de sănătate mintală sunt copleșite, recreerea în aer liber este un tampon vital împotriva suferinței psihologice. Nu este un bonus, este o necesitate”, concluzionează Shen.

Studiul OSU transmite un mesaj clar: accesul la natură și spații verzi trebuie tratat cu aceeași seriozitate ca spitalele sau farmaciile. Este timpul ca politicile publice să reflecte acest adevăr și să transforme recreerea în aer liber într-un pilon oficial al sănătății populației.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit molecula care blochează îmbătrânirea și demența la șoareci

Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z să mai aibă o carieră profesională

Iată cum este afectat creierul de cafea în timpul somnului

Sexul înainte de culcare te poate ajuta să dormi mai bine, confirmă un studiu