Timp de decenii, oamenii de știință au crezut că creierul uman nu mai produce neuroni noi după copilărie. Această convingere de lungă durată descria creierul adult ca fiind un organ fix, incapabil să genereze celule noi tocmai în regiunea responsabilă de memorie și învățare. Dar un nou studiu arată că creierul produce noi neuroni și la bătrânețe.
Un nou studiu revoluționar răstoarnă complet această idee, oferind cele mai clare dovezi de până acum că creierul produce noi neuroni și la bătrânețe. O echipă de cercetători de la Karolinska Institutet (Suedia) a reușit să identifice și să urmărească procesul de formare a neuronilor în hipocamp, o zonă esențială pentru memorie, învățare și reglarea emoțiilor.
În 2013, profesorul Jonas Frisén și echipa sa au atras atenția printr-un studiu care demonstra, folosind datarea cu carbon-14 a ADN-ului din țesut cerebral, că noi neuroni pot apărea în hipocampul adulților. Deși acest studiu a arătat că neuroni noi există, nu a explicat de unde provin.
Până acum, oamenii de știință nu aveau dovezi directe că în creierul uman adult există și se divid activ celule progenitoare neuronale, adică celule precursoare ale neuronilor maturi.
„Am reușit acum să identificăm aceste celule de origine, ceea ce confirmă că în hipocampul adult se formează în mod continuu neuroni”, a declarat Frisén.
În noul studiu, echipa a analizat țesut cerebral post-mortem de la persoane cu vârste cuprinse între câteva luni și 78 de ani și a descoperit că celulele progenitoare neuronale nu doar că există în creierul adult, ci se și divid activ.
Cercetătorii au folosit tehnologii avansate, precum secvențierea ARN-ului la nivelul nucleului celular, pentru a cartografia activitatea genelor în nucleele individuale ale celulelor cerebrale.
Folosind citometrie în flux și Inteligență Artificială, au reușit să identifice diferite stadii de dezvoltare neuronală, de la celule stem asemănătoare până la neuroni tineri, aflați încă în diviziune.
Pentru a vizualiza exact unde se formează acești neuroni, echipa a utilizat instrumente moderne de transcriptomică spațială, RNAscope și Xenium, care au confirmat că procesul are loc în girusul dentat, o regiune a hipocampului asociată cu învățarea, flexibilitatea cognitivă și formarea amintirilor.
Rezultatele arată că celulele progenitoare neuronale din creierul uman adult seamănă mult cu cele din șoareci, porci și maimuțe, deși există unele diferențe în activitatea genetică între specii, notează Interesting Engineering.
Un aspect deosebit de interesant este variația dintre indivizi: unii adulți aveau un număr mare de celule progenitoare, în timp ce alții foarte puține, ceea ce ridică noi întrebări despre ce factori ar putea influența neurogeneza la adulți.
„Această descoperire ne oferă o piesă importantă din puzzle-ul funcționării și transformării creierului uman de-a lungul vieții. Cercetarea noastră ar putea avea implicații și pentru dezvoltarea unor terapii regenerative, care să stimuleze formarea de neuroni în bolile neurodegenerative și tulburările psihiatrice”, a explicat Frisén.
Aceste descoperiri deschid drumul către tratamente inovatoare, care ar putea ajuta la restaurarea sau îmbunătățirea funcțiilor cerebrale prin stimularea neurogenezei într-un mod controlat și direcționat.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Un studiu aduce vești bune: Riscul de demență scade în rândul generațiilor mai tinere
Cercetătorii chinezi au reușit un progres major cu ajutorul unui mineral rar
Confirmat științific: animalele adorabile chiar fac Internetul un loc mai bun
Trăsăturile de personalitate ale influencerilor. De ce aleg tinerii această carieră?