O singură scanare cerebrală poate dezvălui cât de repede îmbătrânești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou instrument poate estima cât de repede îmbătrânești biologic, folosind doar un singur RMN cerebral. Cercetătorii de la universitățile Duke, Harvard (SUA) și Otago (Noua Zeelandă) au dezvoltat un instrument revoluționar, numit DunedinPACNI, care poate estima ritmul de îmbătrânire biologică a unei persoane pe baza unui singur RMN al creierului.

Oamenii de știință pot spune cât de repede îmbătrânești pe baza unei singure scanări cerebrale. Acest instrument oferă o perspectivă nouă asupra vârstei reale a unei persoane, nu cea din buletin, ci cea pe care corpul și creierul o resimt cu adevărat.

• Există sau nu Planeta 9 în Sistemul Solar? O descoperire pune la îndoială teoria astronomilor!
• Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră

Cu toții cunoaștem oameni care par să sfideze trecerea timpului și pe alții care, din păcate, par să îmbătrânească mai repede. Această discrepanță arată că vârsta cronologică nu spune toată povestea.

Pentru a-i ajuta pe oameni să trăiască mai mult și mai sănătos, este esențial să putem monitoriza corect cum îmbătrânim. Deși există deja teste de sânge care evaluează vârsta biologică analizând factori precum metilarea ADN-ului sau markerii epigenetici, acestea nu reflectă cu precizie vârsta creierului.

Oamenii de știință pot spune cât de repede îmbătrânești dintr-o singură scanare a creierului

Aici intervine DunedinPACNI. Acest instrument analizează o scanare cerebrală realizată la vârsta mijlocie pentru a prezice riscul de apariție a unor boli cronice, inclusiv afecțiuni care ar putea apărea abia peste ani. Astfel de informații pot fi un imbold serios pentru schimbări în stilul de viață, încurajând o alimentație mai sănătoasă, mai multă mișcare și prevenție activă, scrie Interesting Engineering.

Cercetătorii au folosit date din celebrul Studiu Dunedin, desfășurat în Noua Zeelandă, care urmărește din anii ’70 un grup de 1.037 persoane, de la naștere până în prezent. Studiul a analizat periodic indicatori precum tensiunea arterială, IMC-ul, glicemia, colesterolul, funcția pulmonară și renală, dar și semne mai puțin obișnuite, precum retracția gingiilor și degradarea dentară.

Folosind aceste date pe termen lung, cercetătorii au creat un „scor de îmbătrânire” personalizat pentru fiecare participant. Apoi, au „antrenat” DunedinPACNI să prezică acest scor doar pe baza unui RMN cerebral realizat la vârsta de 45 de ani.

Rezultatele au fost remarcabile: persoanele cu scoruri mai ridicate de îmbătrânire biologică au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive. De asemenea, RMN-ul a indicat o micșorare accelerată a hipocampului, zona responsabilă pentru memorie.

Un domeniu în plină dezvoltare

Într-un alt studiu, care a inclus persoane cu vârste cuprinse între 52 și 89 de ani, s-a constatat că cei catalogați ca „îmbătrânind cel mai rapid” aveau un risc cu 60% mai mare de a dezvolta demență.

Dar impactul nu se limitează doar la creier. Cei cu un ritm accelerat de îmbătrânire au prezentat o fragilitate mai mare și au avut un risc cu 18% mai mare de a fi diagnosticați cu o boală cronică în anii următori. Mai mult, riscul de deces în acea perioadă a fost cu 40% mai mare față de cei care îmbătrâneau într-un ritm normal sau mai lent.

„Am rămas cu gura căscată. Legătura dintre îmbătrânirea creierului și a corpului este foarte convingătoare”, a declarat Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke.

Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, numărul celor care vor suferi de boli cronice asociate vârstei, incluzând demența, este în creștere accelerată. DunedinPACNI ar putea deveni un instrument esențial în evaluarea eficienței noilor tratamente și în prevenirea progresiei bolilor. Totuși, cercetătorii subliniază că mai este nevoie de studii înainte ca acest instrument să fie implementat în practica medicală de zi cu zi.

Evaluarea îmbătrânirii cerebrale cu ajutorul AI-ului și a RMN-ului este un domeniu în plină dezvoltare. Au fost create și alte instrumente similare care urmăresc schimbările din creier într-un mod non-invaziv. Întrebarea rămâne: cât de repede vor fi adoptate aceste tehnologii în clinici și spitale, la scară largă?

Descoperirile au fost publicate în revista Nature Aging.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum să-ți bei cafeaua ca să ai un risc mai mic de mortalitate

Rata natalității la nivel mondial scade vertiginos

Oamenii de știință dezvăluie trucul surprinzător prin care scapi de insomnie

Carnea de somon crescută în laborator a fost aprobată pentru consum