Ce înseamnă să trăiești o viață bună și cât de ușor o poți avea?

Ce înseamnă, de fapt, să trăiești o „viață bună”? De-a lungul istoriei, au existat două perspective principale. Prima, reprezentată de tabăra hedonistă, pune accent pe fericire și emoții pozitive. A doua, promovată de eudaimoniști, vorbește despre o viață cu sens, ghidată de scop și virtute. Însă acum, psihologii propun o nouă cale către o viață bună: o viață centrată pe curiozitate și provocări, o viață plină de „bogăție psihologică”.

„Ideea a apărut din întrebarea: De ce unii oameni simt că le lipsește ceva, chiar și atunci când au vieți fericite și pline de sens? Am descoperit că ceea ce lipsea era bogăția psihologică: experiențele care te provoacă, îți schimbă perspectiva și îți hrănesc curiozitatea”, a declarat Erin Westgate, profesoară asociată de psihologie la Universitatea din Florida (SUA).

• Neuroștiință și comportament social: De ce unii oameni par că nu simt niciodată jenă?
• Știința somnului: de ce dormim prost și ce putem face altfel

Cum îți poți construi, așadar, o astfel de viață? O nouă cale către o viață bună, potrivit cercetătorilor, este să cauți o varietate largă de experiențe care îți modifică modul de a vedea lumea, fie că este vorba despre călătorii, începerea unui hobby nou sau explorarea artei.

O nouă cale către o viață bună

Nu este nevoie ca fiecare experiență să fie spectaculoasă, cum ar fi privitul aurorei boreale dintr-un cort în Alaska. „O viață psihologic bogată poate izvorî din ceva la fel de simplu ca citirea unui roman excelent sau ascultarea unui cântec tulburător”, spune Westgate. Și nu toate experiențele trebuie să fie plăcute. „Facultatea e un exemplu bun. Nu e mereu distractivă și poate că nu simți un sens profund, dar îți schimbă modul în care gândești. Același lucru li se aplică unor evenimente precum trăirea unui uragan: nu sunt nici fericite, nici semnificative, dar îți zguduie perspectiva”, adaugă ea.

Westgate subliniază că fericirea și sensul rămân importante. „Sunt importante, fără îndoială. Dar spunem și: să nu uităm de bogăție. Unele dintre cele mai importante experiențe din viață sunt cele care ne provoacă, ne surprind și ne fac să vedem lumea altfel”, punctează cercetătoarea. Chiar dacă nu sunt întotdeauna plăcute.

Pe scurt, cercetarea realizată de Westgate și colegul ei, Shigehiro Oishi, sugerează că ideea de „viață bună” nu are o definiție universală.

„Cum arată viața ideală? Cred că răspunsul vine prin reflecție personală. Îți dorești o viață confortabilă, plăcută, fericită? Sau vrei să faci o diferență în lume? Sau poate îți dorești să trăiești cât mai multe tipuri de experiențe, indiferent dacă sunt pozitive sau negative?”, a spus Oishi, profesor de psihologie la Universitatea din Chicago (SUA).

Legătura dintre o viață bună și meseria pe care o practici

Studiul lor, care a analizat modul în care oamenii răspund la situații provocatoare, arată că preferința pentru o anumită „cale” în viață ar putea fi influențată de personalitate și chiar de orientarea politică. Deschiderea către experiențe noi (una dintre cele cinci trăsături majore de personalitate) este cel mai puternic predictor al unei vieți psihologic bogate, în timp ce viețile axate pe fericire și sens sunt mai frecvent asociate cu o viziune conservatoare asupra lumii, notează IFL Science.

Aceste preferințe pot influența inclusiv cariera aleasă. Oishi a explicat că cercetările anterioare au arătat că persoanele care se declară satisfăcute de meseria lor ocupă adesea posturi bine plătite (cum ar fi chirurgii sau specialiștii în date). În schimb, profesorii, asistenții sociali și polițiștii resimt un sens mai profund în ceea ce fac.

Însă unele profesii, cum ar fi scrisul și editarea, l-au nedumerit pe Oishi, fiind asociate atât cu satisfacție scăzută, cât și cu sens redus. „Dacă am considera că doar două dimensiuni contează într-o carieră bună, atunci sfatul ar fi: ‘Hei, art directorule, poate ar trebui să te reprofilezi în data scientist sau în director de pompe funebre’. Dar cred că mai există o a treia dimensiune într-un job: bogăția psihologică. Oamenii aceștia au mai multă libertate, ceea ce fac diferă de la o zi la alta, de la un an la altul”, a spus el.

Studiul a fost publicat în revista Trends in Cognitive Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit o parte complet nouă a celulelor umane

Niveluri „astronomice” de proteine asociate cu Alzheimer au fost descoperite la nou-născuți

Boala Parkinson s-ar putea să nu înceapă în creier, arată un studiu

Microbii intestinali ne-ar putea proteja de „chimicalele veșnice”