Home » Știință » Ce s-a întâmplat atunci când cercetătorii au spart o rocă veche de peste 800 de milioane de ani?

Ce s-a întâmplat atunci când cercetătorii au spart o rocă veche de peste 800 de milioane de ani?

Publicat: 16.08.2025

O parte dintre cele mai vechi mostre de aer analizate vreodată de oameni de știință a fost un aer prins într-o rocă în urmă cu peste 800 de milioane de ani. Atunci când au spart roca și au eliberat aerul, cercetătorii au avut parte de o surpriză uriașă legată de atmosfera antică a Pământului.

Până acum, pentru a studia atmosfera Terrei din trecutul îndepărtat, oamenii de știință se bazau mai ales pe dovezi indirecte pentru a estima abundența elementelor, un proces complicat, bazat pe analize și estimări. O altă metodă folosită era studierea aerului prins în ghețurile Antarcticii.

„Așa cum o muscă preistorică poate fi prinsă în chihlimbar în vremea dinozaurilor, tot așa relicvele aeriene ale climei timpurii a Pământului, incluzând praf, bule de aer, săruri marine, cenușă vulcanică și funingine din incendiile de pădure, pot rămâne captive în gheața glaciară timp de milioane de ani. Pentru climatologi, aceste relicve spun o poveste despre cum s-au schimbat clima și atmosfera planetei de-a lungul mileniilor”, explică Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA.

Ce dezvăluie aerul blocat într-o rocă despre atmosfera antică a Pământului?

Această tehnică a permis recuperarea de mostre de aer vechi de circa 5 milioane de ani (din epoca Pliocenului), însă istoria Pământului merge mult mai departe. Datorită unei metode dezvoltate de o echipă internațională de cercetători, a fost acum posibilă studierea unor mostre mult mai vechi: aer prins într-o rocă de acum 815 milioane de ani.

În 2016, echipa condusă de geochimistul dr. Nigel Blamey analiza mostre de rocă de sare (halit) extrase dintr-un carotaj în Australia. În halit, pot exista mici „incluziuni”, adică bule microscopice de gaz prinse în sare. Până recent, aceste bule erau considerate prea mici pentru a fi analizate, dar cercetătorii au găsit o metodă nouă: au plasat mostrele într-o cameră de vid și le-au zdrobit în bucăți fine, eliberând gazul din interior. Acesta a fost apoi analizat cu ajutorul a două spectrometre de masă cu cuadrupol, dezvăluind compoziția atmosferei Terrei de acum peste 800 de milioane de ani.

„Mult timp s-a dezbătut cât oxigen exista acum 800 de milioane de ani sau mai mult. Am reușit să dezvoltăm o metodă directă de analizare a gazelor fosile prinse în atmosferă și am descoperit că nivelul de oxigen era aproximativ jumătate din cel de astăzi”, a declarat Blamey.

Această constatare a fost surprinzătoare, deoarece estimările anterioare indicau un nivel de doar aproximativ 2% oxigen, scrie IFL Science.

Ce nu au luat în calcul oamenii de știință?

„Prin acest studiu, oxigenul din aer care le-a permis primelor animale să respire a fost măsurat direct pentru prima dată. Am măsurat oxigenul la 10,3-13,4% din atmosferă, suficient pentru ca animalele să se dezvolte. În comparație, atmosfera actuală are 20,9% oxigen. Ceea ce este remarcabil este faptul că am reușit să găsim un eșantion real de atmosferă, nu doar estimări bazate pe modele indirecte. Am avut o intuiție despre cum să ajungem la aerul antic, iar aceasta s-a confirmat”, a subliniat profesorul John Parnell, de la Școala de Geostiințe a Universității din Aberdeen (Scoția).

Totuși, unii specialiști au ridicat întrebări, sugerând că echipa ar fi trebuit să ia în calcul și gazele dizolvate. O reanalizare independentă a indicat un nivel de oxigen de circa 6,6%, mai mic, dar tot peste estimările anterioare.

Între timp, cercetătorii și-au perfecționat tehnicile și protocoalele pentru datarea gazului antic prins în halit, iar metoda ar putea dezvălui noi perspective asupra atmosferei primordiale a Pământului și asupra influenței sale asupra vieții.

Vă recomandăm să citiți și:

Cărei civilizații a aparținut un templu antic descoperit de arheologi pe un vârf de deal în Bolivia?

A fost descoperit un text mesopotamian dispărut, datând de aproape 3.000 de ani

Test de cultură generală. Cine a inventat berea: bărbații sau femeile?

Compasul lui Nicolaus Copernic, posibil descoperit într-o catedrală din Polonia

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul