A fost descoperit un text mesopotamian dispărut, datând de aproape 3.000 de ani

A fost descoperit un text mesopotamian dispărut. Arheologii au descoperit un imn vechi de aproape 3.000 de ani care descrie orașul Babilon în termeni elogioși, lăudându-i locuitorii, amplasarea și râul.

A fost descoperit un text mesopotamian dispărut, vechi de aproape 3.000 de ani. Se pare că aceste cuvinte au rezonat atât de profund cu babilonienii, pe atunci locuitorii celui mai mare oraș al lumii, încât imnul a fost copiat la scară largă pentru a le fi predat copiilor la școală. Însă trecerea civilizațiilor l-a făcut să se piardă în timp.

• Vacanțe regale, de la Balmoral la Sinaia. Unde își petreceau verile regii și reginele Europei?
• Descoperiri arheologice „excepționale” și „unice pentru România”, anunțate de Muzeul Național de Istorie

Cântarea unor imnuri patriotice face parte și astăzi din educația școlară din întreaga lume. Puțini elevi se întreabă, totuși, cât de veche este această practică. Răspunsul? Cel puțin de pe vremea primelor mari așezări umane. Iar odată apărută ideea, se pare că babilonienii au luat-o foarte în serios.

Un text mesopotamian dispărut a fost redescoperit

În încercarea de a reconstrui patrimoniul pierdut al Babilonului antic, doi arheologi au reușit să recupereze o mare parte dintr-un imn scris în scriere cuneiformă.

„Este un imn fascinant care descrie Babilonul în toată măreția sa și oferă perspective asupra vieții locuitorilor săi, bărbați și femei”, a declarat profesorul Enrique Jiménez, de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München (Germania).

Împreună cu dr. Anmar Fadhil, de la Universitatea din Bagdad (Irak), Jiménez estimează că imnul original avea 250 de versuri, din care au reușit să recupereze aproximativ două treimi, deoarece multe dintre tăblițele de lut pe care era scris s-au spart înainte de final.

Chiar și așa, unele dintre versurile supraviețuitoare au fost găsite pe peste 30 de tăblițe, datate între secolul al VII-lea și secolul I î.Hr. Ținând cont de cât de dificil era să gravezi text în lut, e clar că babilonienii apreciau în mod deosebit acest imn. Poate că avea și o melodie frumoasă, dar cu siguranță cuvintele au avut un ecou profund în sufletul locuitorilor orașului.

Cei doi cercetători au tradus imnul în limba engleză și l-au însoțit de comentarii explicative.

Imnul atinge numeroase teme, începând cu laude aduse zeului Marduk, protectorul orașului Babilon, și darurilor pe care acesta le-ar fi oferit locuitorilor. Apoi se trece la templul său, Esagil, și în cele din urmă la glorificarea întregului oraș.

Cum suna propaganda în vremea babilonienilor?

Propaganda era, se pare, mai puțin subtilă în urmă cu trei milenii, greu de crezut că un artist modern ar descrie legile țării sale ca fiind perfecte. Imnul compară Babilonul cu pietre prețioase și cu o grădină plină de pomi roditori. Sunt lăudate în mod special porțile orașului, zidurile și regele mitic Alulu, considerat fondatorul Babilonului. Apoi vine rândul fluviului Eufrat, atât de vital pentru viața orașului, care este celebrat pentru inundațiile de primăvară ce fertilizau câmpurile, menționează IFL Science.

Un fragment din imn spune:

„Câmpiile sale sunt pline de ierburi și flori,
Pajiștile strălucesc, crescând orz,
Snopii sunt adunați în grămezi,
Turmele pasc pe pășuni verzi,
Bogăție și splendoare, vrednice de om,
Sunt oferite, înmulțite și dăruite cu măreție.”

Aceste versuri sunt cu atât mai valoroase cu cât, spun autorii, „literatura mesopotamiană oferă foarte puține descrieri ale naturii; în special, doar un alt text cunoscut descrie pe larg venirea primăverii”.

Cum erau descriși locuitorii Babilonului într-un text mesopotamian dispărut?

Imnul îi mai laudă și pe locuitorii Babilonului pentru dreptatea lor, grija față de orfani și umili, dar și pentru respectarea legilor. Se afirmă chiar că babilonienii aveau o atitudine deschisă față de străinii care trăiau printre ei, deși realitatea istorică, marcată de sclavia impusă unor popoare vecine, contrazice această imagine. Totuși, Jiménez și Fadhil precizează că „textul face referire în mod specific la preoții străini care locuiau în Babilon”.

Există dovezi că femeile dețineau un statut înalt în orașe mai vechi din nord, dar lucrurile se schimbaseră în epoca babiloniană. Deși câteva versuri le sunt dedicate femeilor din oraș, meritele lor sunt descrise prin „evlavie și discreție”, nu prin fapte eroice. Cu toate acestea, este singura referință cunoscută despre femeile babiloniene și rolul lor, așa că are o valoare aparte pentru istorici.

„Imnul era copiat de copii la școală. E neobișnuit ca un text atât de popular în vremea lui să ne fi rămas complet necunoscut până acum”, a mai spus Jiménez.

El face parte dintr-o echipă care digitalizează toate fragmentele supraviețuitoare ale textelor cuneiforme și caută acele pasaje care apar pe mai mult de 20 de tăblițe, un indiciu clar al importanței lor.

Studiul a fost publicat în revista Iraq.

Vă recomandăm să citiți și:

Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani

O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord

Un sit funerar viking spectaculos a fost descoperit în Danemarca

Momentul în care totul s-a schimbat pentru oamenii din Epoca Bronzului