Sarea ne afectează creierul și poate declanșa hipertensiune, relevă un nou studiu

Un studiu revoluționar arată că o dietă bogată în sare nu afectează doar rinichii și vasele de sânge, ci declanșează inflamații la nivelul creierului, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.

Descoperirea, realizată pe șobolani, pune sub semnul întrebării credințele tradiționale despre hipertensiune și sugerează creierul ca o nouă țintă pentru tratamente.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Cercetarea a fost condusă de echipa prof. Masha Prager-Khoutorsky, fiziolog la Universitatea McGill, împreună cu specialiști de la Research Institute of the McGill University Health Centre. Concluzia lor: hipertensiunea nu pornește doar din rinichi și sistemul vascular, așa cum se credea de zeci de ani, ci și din creier.

„Aceasta este o dovadă nouă că hipertensiunea poate să își aibă originea în creier, ceea ce deschide calea pentru dezvoltarea unor terapii complet diferite”, a declarat Prager-Khoutorsky.

Hipertensiunea poate să aibă originea în creier

Hipertensiunea afectează două treimi dintre persoanele de peste 60 de ani și contribuie la 10 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an. Boala este adesea „tăcută”, fără simptome evidente, dar crește riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte complicații severe.

Aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund la tratamentele standard, care vizează rinichii și vasele de sânge. Studiul publicat în revista Neuron sugerează că, în aceste cazuri rezistente, creierul ar putea fi factorul principal, scrie sciencedaily.

Pentru a imita obiceiurile alimentare umane, cercetătorii au adăugat 2% sare în apa șobolanilor, echivalentul unei diete bogate în alimente procesate.

Cum afectează sarea creierul?

Rezultatul: sistemul imunitar s-a activat într-o regiune-cheie a creierului, declanșând inflamație și o creștere a hormonului vasopresină – responsabil cu reglarea tensiunii arteriale. Acest mecanism a dus la valori mai ridicate ale tensiunii.

„Rolul creierului în hipertensiune a fost mult timp ignorat, parțial pentru că este foarte greu de studiat. Noile tehnologii de imagistică ne permit acum să observăm aceste procese direct în acțiune”, explică Prager-Khoutorsky.

Echipa a ales șobolanii deoarece modul în care metabolizează sarea și apa seamănă mult cu cel al oamenilor. Următorul pas va fi verificarea dacă mecanisme similare apar și în alte forme de hipertensiune.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un medicament pentru hipertensiune ar putea încetini îmbătrânirea

Mai bine de 6,5 milioane de români suferă de hipertensiune arterială

Legătura neștiută dintre ciocolata neagră și riscul de hipertensiune arterială

Un studiu arată că există o legătură între insomnie și hipertensiunea arterială la femei