Home » Știință » Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă

Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă

Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă
Foto: Shutterstock
Publicat: 23.09.2025

Pe măsură ce volumul de date digitale creat depășește capacitatea actuală de stocare, oamenii de știință se îndreaptă către o soluție găsită chiar în natură: ADN-ul. Cercetătorii au dezvoltat o „casetă cu ADN” experimentală pentru a face față crizei globale de stocare a datelor.

Noua tehnologie valorifică densitatea foarte mare a ADN-ului pentru a stoca unele cantități uriașe de informații într-un format minuscul și rezistent.

„Caseta cu ADN oferă o strategie pentru stocarea rapidă, compactă, la scară largă a datelor – fie pentru arhivare pe termen lung, fie pentru utilizare mai frecventă”, au scris cercetătorii de la Southern University of Science and Technology din China, într-un articol.

Propunerea vine în contextul în care soluțiile actuale de stocare se apropie de limitele lor. Hard disk-urile sunt voluminoase, consumă cantități mari de energie și se degradează în timp.

De aceea, experții explorează ADN-ul ca soluție de stocare a unor cantități uriașe de informații într-un format compact, care poate rezista mii de ani. De exemplu, ADN-ul dintr-o singură celulă umană are o capacitate teoretică de stocare de 3,2 gigaocteți – echivalentul a 6.000 de cărți, 1.000 de melodii sau două filme.

Numeroase studii anterioare au analizat ADN-ul ca posibil mediu de stocare, dar provocarea a fost să se creeze un sistem practic și accesibil.

Cum funcționează caseta cu ADN?

Noul studiu propune o soluție inspirată de o idee nostalgică din anii ’80 și ’90: o casetă cu ADN, care stochează date la fel cum casetele audio stocau muzică.

O bandă fizică a fost dezvoltată dintr-un amestec de poliester și nailon. Pe suprafața acesteia au fost imprimate modele de coduri de bare, creând milioane de secțiuni microscopice, „adresabile” – asemenea dosarelor individuale dintr-un computer. Astfel, datele pot fi localizate rapid.

Informațiile digitale sunt traduse într-o secvență de ADN (folosind bazele A, C, G și T ca sistem de codare) și apoi stocate pe bandă. Codul ADN funcționează similar cu codul binar al computerelor.

Un strat protector cristalin este aplicat peste bandă pentru a preveni degradarea ADN-ului, asigurând o durată de viață de sute sau chiar mii de ani, fără consum de energie.

Echipa a demonstrat cu succes că sistemul poate stoca și recupera rapid o imagine digitală, dovedind astfel funcționalitatea sa pentru stocarea rapidă și la scară mare a datelor.

O soluție scalabilă pentru centrele de date

În lucrare, cercetătorii au confirmat „funcționalitatea prin depozitarea aleatorie a unor imagini incomplete în partiția de date, demonstrând o operațiune complet automată, în buclă închisă – adresare, recuperare, ștergere, depozitare ulterioară și din nou recuperare a fișierului – toate realizate în 50 de minute.”

Conform PopSci, o singură casetă cu ADN de 100 de metri ar putea stoca peste 3 miliarde de melodii, depășind incomparabil o casetă tradițională. De asemenea, prototipul are o capacitate estimată la 36 petabytes, echivalentul stocării oferite de 36.000 de hard disk-uri, scrie InterestingEngineering.

Dacă va fi implementată, tehnologia ar putea deveni o soluție scalabilă pentru centrele de date, oferind o metodă mai eficientă și sustenabilă de stocare a unor volume uriașe de informații, cu un consum redus de energie.

Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances.

Vă mai recomandăm să citiți și:

ADN-ul homininilor dispăruți ar fi putut ajuta primii oameni să supraviețuiască

O analiză ADN a dezvăluit adevărul despre „regele-zeu” din Irlanda neolitică

Un studiu revoluționar dezvăluie că ADN-ul „inutil” ar ajuta la reglarea genelor

ADN-ul dezvăluie ce anume a ucis trupele lui Napoleon în timpul campaniei din Rusia

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Record de ploaie în Tokyo. De cât timp nu se închid norii?
Record de ploaie în Tokyo. De cât timp nu se închid norii?
Cum a ajuns în Thailanda o familie de rozătoare din America de Sud?
Cum a ajuns în Thailanda o familie de rozătoare din America de Sud?
Cum poți ține departe ploșnițele urât mirositoare care invadează casele?
Cum poți ține departe ploșnițele urât mirositoare care invadează casele?
Câți adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate? Răspunsul, direct dintr-un studiu Google
Câți adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate? Răspunsul, direct dintr-un studiu Google
(P) Când anxietatea nu mai este doar stres: semnele care arată că este momentul să ceri ajutor specializat
(P) Când anxietatea nu mai este doar stres: semnele care arată că este momentul să ceri ajutor specializat
(P) Cum alegi un whisky bun: ghid pentru începători despre arome, regiuni și tipuri de whisky?
(P) Cum alegi un whisky bun: ghid pentru începători despre arome, regiuni și tipuri de whisky?
(P) Ghete pentru oras și activități in aer liber: ce criterii conteaza la alegere
(P) Ghete pentru oras și activități in aer liber: ce criterii conteaza la alegere
Este sigur să facem sport în aer poluat?
Este sigur să facem sport în aer poluat?
Practicile de câteva secunde care ne pot îmbunătăți starea de bine
Practicile de câteva secunde care ne pot îmbunătăți starea de bine
Două ore în plus de somn ne pot ajuta să ne recuperăm după o noapte proastă
Două ore în plus de somn ne pot ajuta să ne recuperăm după o noapte proastă
Fetele pot fi mai atrase de chipuri decât de obiecte încă din primele zile de viață
Fetele pot fi mai atrase de chipuri decât de obiecte încă din primele zile de viață
Ce țară a interzis pariurile sportive din online? Președintele le consideră un „cancer”
Ce țară a interzis pariurile sportive din online? Președintele le consideră un „cancer”
Farmecul călătoriilor, distrus de rețelele sociale. Cum combați fenomenul?
Farmecul călătoriilor, distrus de rețelele sociale. Cum combați fenomenul?
Care este cea mai fericită țară în 2026? În top se află și o țară aflată în război!
Care este cea mai fericită țară în 2026? În top se află și o țară aflată în război!
Charles Richter, iniţiatorul celebrei scări de magnitudine Richter, a devenit seismolog dintr-o „eroare”
Charles Richter, iniţiatorul celebrei scări de magnitudine Richter, a devenit seismolog dintr-o „eroare”
Care este „paradisul pensionarilor” din Italia?
Care este „paradisul pensionarilor” din Italia?
Cum a strâns un sat cu 300 de locuitori 2 milioane de euro din amenzi?
Cum a strâns un sat cu 300 de locuitori 2 milioane de euro din amenzi?
Un expert explică de ce ne place să mâncăm gustări după cină
Un expert explică de ce ne place să mâncăm gustări după cină