Home » Știință » Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă

Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă

Cercetătorii vor să folosească ADN-ul pentru a stoca informații la scară largă
Foto: Shutterstock
Publicat: 23.09.2025

Pe măsură ce volumul de date digitale creat depășește capacitatea actuală de stocare, oamenii de știință se îndreaptă către o soluție găsită chiar în natură: ADN-ul. Cercetătorii au dezvoltat o „casetă cu ADN” experimentală pentru a face față crizei globale de stocare a datelor.

Noua tehnologie valorifică densitatea foarte mare a ADN-ului pentru a stoca unele cantități uriașe de informații într-un format minuscul și rezistent.

„Caseta cu ADN oferă o strategie pentru stocarea rapidă, compactă, la scară largă a datelor – fie pentru arhivare pe termen lung, fie pentru utilizare mai frecventă”, au scris cercetătorii de la Southern University of Science and Technology din China, într-un articol.

Propunerea vine în contextul în care soluțiile actuale de stocare se apropie de limitele lor. Hard disk-urile sunt voluminoase, consumă cantități mari de energie și se degradează în timp.

De aceea, experții explorează ADN-ul ca soluție de stocare a unor cantități uriașe de informații într-un format compact, care poate rezista mii de ani. De exemplu, ADN-ul dintr-o singură celulă umană are o capacitate teoretică de stocare de 3,2 gigaocteți – echivalentul a 6.000 de cărți, 1.000 de melodii sau două filme.

Numeroase studii anterioare au analizat ADN-ul ca posibil mediu de stocare, dar provocarea a fost să se creeze un sistem practic și accesibil.

Cum funcționează caseta cu ADN?

Noul studiu propune o soluție inspirată de o idee nostalgică din anii ’80 și ’90: o casetă cu ADN, care stochează date la fel cum casetele audio stocau muzică.

O bandă fizică a fost dezvoltată dintr-un amestec de poliester și nailon. Pe suprafața acesteia au fost imprimate modele de coduri de bare, creând milioane de secțiuni microscopice, „adresabile” – asemenea dosarelor individuale dintr-un computer. Astfel, datele pot fi localizate rapid.

Informațiile digitale sunt traduse într-o secvență de ADN (folosind bazele A, C, G și T ca sistem de codare) și apoi stocate pe bandă. Codul ADN funcționează similar cu codul binar al computerelor.

Un strat protector cristalin este aplicat peste bandă pentru a preveni degradarea ADN-ului, asigurând o durată de viață de sute sau chiar mii de ani, fără consum de energie.

Echipa a demonstrat cu succes că sistemul poate stoca și recupera rapid o imagine digitală, dovedind astfel funcționalitatea sa pentru stocarea rapidă și la scară mare a datelor.

O soluție scalabilă pentru centrele de date

În lucrare, cercetătorii au confirmat „funcționalitatea prin depozitarea aleatorie a unor imagini incomplete în partiția de date, demonstrând o operațiune complet automată, în buclă închisă – adresare, recuperare, ștergere, depozitare ulterioară și din nou recuperare a fișierului – toate realizate în 50 de minute.”

Conform PopSci, o singură casetă cu ADN de 100 de metri ar putea stoca peste 3 miliarde de melodii, depășind incomparabil o casetă tradițională. De asemenea, prototipul are o capacitate estimată la 36 petabytes, echivalentul stocării oferite de 36.000 de hard disk-uri, scrie InterestingEngineering.

Dacă va fi implementată, tehnologia ar putea deveni o soluție scalabilă pentru centrele de date, oferind o metodă mai eficientă și sustenabilă de stocare a unor volume uriașe de informații, cu un consum redus de energie.

Rezultatele au fost publicate în revista Science Advances.

Vă mai recomandăm să citiți și:

ADN-ul homininilor dispăruți ar fi putut ajuta primii oameni să supraviețuiască

O analiză ADN a dezvăluit adevărul despre „regele-zeu” din Irlanda neolitică

Un studiu revoluționar dezvăluie că ADN-ul „inutil” ar ajuta la reglarea genelor

ADN-ul dezvăluie ce anume a ucis trupele lui Napoleon în timpul campaniei din Rusia

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Elon Musk pregătește o fuziune uriașă între companiile sale
Elon Musk pregătește o fuziune uriașă între companiile sale
Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor
Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei. Ce prevedea TRATATUL înrobitor
China a construit un număr record de centrale pe cărbune în 2025
China a construit un număr record de centrale pe cărbune în 2025
Xi Jinping vrea „o lume multipolară egală și ordonată”
Xi Jinping vrea „o lume multipolară egală și ordonată”
Dovedit științific: iată de ce alimentele ultraprocesate ar trebui reglementate la fel ca tutunul
Dovedit științific: iată de ce alimentele ultraprocesate ar trebui reglementate la fel ca tutunul
Primul transplant facial din lume, realizat într-o țară europeană
Primul transplant facial din lume, realizat într-o țară europeană
O cercetare controversată contestă vechimea Marii Piramide din Giza
O cercetare controversată contestă vechimea Marii Piramide din Giza
Care ar putea fi adevărata formă a Sistemului Solar? Astronomii sunt cu un pas mai aproape de a afla!
Care ar putea fi adevărata formă a Sistemului Solar? Astronomii sunt cu un pas mai aproape de a afla!
„Omogenocenul” sau cum oamenii fac ca fauna sălbatică să fie periculos de uniformă
„Omogenocenul” sau cum oamenii fac ca fauna sălbatică să fie periculos de uniformă
Un tunel care aparține de unul dintre cele mai enigmatice fenomene arheologice ale Europei medievale, descoperit în Germania
Un tunel care aparține de unul dintre cele mai enigmatice fenomene arheologice ale Europei medievale, descoperit în Germania
Misiuni diferite, aceleași probleme: Lansarea istorică Artemis 2 mai are de așteptat cel puțin încă o lună
Misiuni diferite, aceleași probleme: Lansarea istorică Artemis 2 mai are de așteptat cel puțin încă o lună
Lumea se schimbă mai repede decât programa școlară: Ce abilități vor conta mai mult decât notele și diplomele?
Lumea se schimbă mai repede decât programa școlară: Ce abilități vor conta mai mult decât notele și diplomele?
Ce se întâmplă în creier atunci când petreci prea mult timp online?
Ce se întâmplă în creier atunci când petreci prea mult timp online?
Oamenii de știință au descoperit cum să transforme bacteriile intestinale în „fabrici anti-îmbătrânire”
Oamenii de știință au descoperit cum să transforme bacteriile intestinale în „fabrici anti-îmbătrânire”
Un startup susține că poate transforma aerul în benzină pentru autoturisme
Un startup susține că poate transforma aerul în benzină pentru autoturisme
Test de cultură generală. De ce Luna pare mai mare atunci când se află la orizont?
Test de cultură generală. De ce Luna pare mai mare atunci când se află la orizont?
Straniu și „extraterestru”: suprafața planetei Marte pe timp de noapte, văzută prin ochii roverului Curiosity
Straniu și „extraterestru”: suprafața planetei Marte pe timp de noapte, văzută prin ochii roverului Curiosity
De ce au scăzut prețurile biletelor de tren în Spania?
De ce au scăzut prețurile biletelor de tren în Spania?