Cercetătorii lucrează la un „praf inteligent” capabil de spionaj

În nuvela sa SF din 1963 „The Invincible”, scriitorul polonez Stanisław Lem își imagina o specie artificială de nanoboți liberi, care pluteau în atmosfera unei planete îndepărtate. Asemenea unor insecte minuscule, aceste ființe erau lipsite de putere individual, dar, unite în roiuri, puteau coopera pentru a strânge energie, a se reproduce și, în cele din urmă, a-și apăra teritoriul cu forță letală. Șase decenii mai târziu, cercetătorii lucrează la un „praf inteligent” care poate spiona.

Spre deosebire de oamenii protagoniști ai poveștii, „norul negru” al acestor nanoboți nu putea raționa dincolo de instinctele de supraviețuire. Iar atunci când cele două forme de viață ajungeau inevitabil în conflict, după cum sublinia criticul literar Jerzy Jarzębski, superioritatea umană nu se dovedea prin exterminare, ci printr-o alegere conștientă de a lăsa specia să existe.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Lem probabil nu și-a imaginat că parabola sa evolutivă despre „praf viu” va deveni realitate câteva decenii mai târziu și că va inspira dezvoltarea de „praf inteligent” care poate spiona.

Cercetătorii lucrează la un „praf inteligent” care poate spiona din aer

Apărută inițial ca o propunere teoretică de cercetare pentru DARPA, agenția americană responsabilă de proiecte militare inovatoare precum GPS-ul sau internetul, această tehnologie este acum explorată într-o gamă variată de industrii, de la cercetări de mediu până la minerit.

După decenii de cercetare și simulări, microtehnologia a ajuns la un nivel promițător. Dacă la început nanotehnologia urmărea realizarea unor senzori wireless de dimensiunea unui bob de orez, astăzi unele unități de praf inteligent au ajuns aproape invizibile, măsurând între 1 mm³ și 0,02 mm³. Încă din 2003, platforme precum „MICA” sau „Spec” au demonstrat capacitatea de a înregistra variabile precum umiditatea, lumina și temperatura. În ultimul deceniu, posibilitățile s-au extins la captarea sunetelor și chiar la detectarea compoziției chimice a aerului, scrie Futurism.

Deși s-au făcut progrese mari, tehnologia încă este limitată

Industria „prafului inteligent”, în care activează companii precum Emerson Process Management și Hewlett-Packard, era evaluată la aproximativ 115 milioane de dolari în 2022, cu estimări de aproape 400 de milioane până în 2032. Totuși, pe lângă aplicațiile civile, există și intenții controversate: o firmă israeliană, Stardust Solutions, a stârnit îngrijorări după ce a anunțat planuri de a folosi particule inerte pentru a bloca razele solare, un proiect considerat a fi o încălcare a legislației internaționale privind geoingineria.

Deși tehnologia rămâne limitată de necesitatea conectării la un centru de procesare și de durata scurtă de viață a senzorilor, progresele în domeniul colectării energiei din lumină, vibrații și câmpuri electromagnetice anunță o evoluție rapidă. Cert este un lucru: viitorul „prafului inteligent” pare la fel de fascinant pe cât este de înfricoșător.

Vă recomandăm să citiți și:

„Urmașul lui Concorde”: Avionul supersonic silențios X-59, tot mai aproape de primul zbor

Cercetătorii au creat cea mai sintetică formă de viață de pe Pământ

Câteva din cele mai impresionante invenții ale anului 2024

Oamenii de știință au creat un cristal care „respiră” oxigen