Dacă emoțiile pot fi recunoscute ușor pe chipul unei persoane, gândurile par mai greu de citit. Totuși, un nou studiu arată că și strategiile de gândire pot fi „descifrate” din mișcări faciale abia perceptibile, cel puțin în cazul șoarecilor.
O echipă de cercetători de la Champalimaud Foundation (Portugalia) și Aix Marseille University a demonstrat că înregistrările video pot oferi la fel de multe informații despre procesele mintale ca și măsurarea activității neuronale.
„Am descoperit că putem afla ce gândește șoarecele cu ajutorul expresiilor feței la fel de bine cum o facem prin analiza a zeci de neuroni”, a explicat coordonatorul studiului, Zachary Mainen.
În experiment, șoarecii au trebuit să rezolve o provocare: să identifice care dintre două țevi de apă oferea o recompensă dulce. Cum răsplata se schimba periodic de la o țeavă la alta, animalele au fost obligate să își ajusteze strategiile de alegere.
Cercetătorii știau că șoarecii pot folosi mai multe abordări pentru a lua decizia corectă. Surpriza a fost, însă, aceea că activitatea neuronală reflecta simultan toate strategiile, chiar și pe cele nefolosite la acel moment. Această constatare a ridicat întrebarea: pot fi aceste „modele mintale” detectate și la nivelul feței?
Analizând cu algoritmi de învățare automată mișcările feței și activitatea neuronală, oamenii de știință au descoperit o corespondență importantă. Expresiile subtile ale șoarecilor reflectau strategiile cognitive cu aceeași acuratețe ca datele obținute din creier. Mai mult, tiparele erau similare de la un animal la altul, sugerând că anumite expresii faciale ale gândirii ar putea fi universale, asemenea emoțiilor, arată MedicalXpress.
Descoperirea deschide o nouă cale de a studia funcționarea creierului fără metode invazive, cu aplicații în înțelegerea sănătății și bolilor neurologice. Dar echipa atrage atenția și asupra unei provocări: protejarea intimității mintale.
„Videoclipurile nu mai surprind doar comportamente vizibile, ci și procese interne. Dincolo de valoarea științifică, asta ridică întrebări despre cum ne putem proteja viața mintală într-o lume în care camerele sunt omniprezente”, a avertizat Alfonso Renart, coautor al studiului.
Cu alte cuvinte, chipul nu mai este doar oglinda sufletului, ci și a gândurilor, ceea ce reprezintă o revelație care fascinează, dar care obligă și la reflecție asupra viitorului intimității cognitive.
Stigmatizarea bolilor de sănătate mintală continuă să fie alarmant de ridicată
Mai mult decât mișcare: Cum influențează contextul exercițiilor fizice sănătatea mintală
Criza sănătății mintale în Europa: 1 din 3 oameni suferă în tăcere și nu primește tratament
De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale