Test de cultură generală. Ce înseamnă să fii caucazian?

Din când în când, în acele seriale polițiste previzibile de la TV, mai auzi câte o descriere a unui suspect care pare scoasă direct din anii ’50: „Suspectul este un bărbat caucazian de 1,83 m și 80 de kilograme, poartă tricou alb și blugi…”. Ce înseamnă să fii caucazian?

Ce înseamnă să fii caucazian? Cei mai mulți dintre noi asociem termenul „caucazian” cu „persoană albă”, însă sensul său este mult mai specific. El atinge aspecte ce merg mult dincolo de culoarea pielii și deschide discuții despre noțiunea de rasă, despre originea speciei umane și despre întrebarea dacă „rasa” există de fapt în afara percepției noastre.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Atenție: din punct de vedere genetic, nu există nicio bază științifică pentru a împărți oamenii în rase. Așadar, „rasa caucaziană” nu există.

„Nu există nicio justificare științifică pentru folosirea acelui termen. Caucazian este, de fapt, o idee antropologică din secolul al XIX-lea, bazată pe concepția greșită că originea speciei umane se află în Munții Caucaz”, explică Joseph Graves, profesor de nanoinginerie și decan interimar la Joint School of Nanoscience and Nanoengineering din Greensboro, Carolina de Nord (SUA).

Ce înseamnă să fii caucazian? Originea termenului

Munții Caucaz se întind între Marea Neagră (la vest) și Marea Caspică (la est), într-o zonă considerată de mulți ca un pod între Europa de Est și Asia de Vest. Lanțul muntos, format din două părți, Caucazul Mare și Caucazul Mic, se află la est de Italia (dincolo de Marea Mediterană, Europa de Est și Marea Neagră), la nord de Irak și la vest de India.

La nord de munți se află sudul Rusiei, iar imediat la sud se află Georgia, fostă republică sovietică. Aici trăiesc adevărații caucazieni: locuitorii Georgiei, Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei. Totuși, în secolul al XVIII-lea, termenul „caucazian” a fost extins de către unii antropologi pentru a desemna o zonă mult mai largă.

În 1795, în a treia ediție a lucrării sale „De generis humani varietate nativa” („Despre varietățile naturale ale omenirii”), antropologul german Johann Friedrich Blumenbach, inspirat de clasificarea lui Carolus Linnaeus, a folosit termenul „caucazian” pentru a desemna una dintre cele cinci „rase umane”. El își baza clasificările pe măsurători craniene și le lega de regiuni geografice distincte.

În concepția lui Blumenbach, caucazienii formau „rasa albă” și îi includeau nu doar pe locuitorii regiunii Caucazului, ci și pe europeni, nord-indieni și pe unele populații din nordul Africii. Celelalte grupe propuse de el, bazate tot pe culoarea pielii, erau malaeziană, etiopiană, americană (nativă) și mongoliană. Ulterior, cercetările au demonstrat că oamenii moderni nu își au originea în Caucaz, ci în Africa, în zona actualei Etiopii, explică HowStuffWorks.

Deși însuși Blumenbach a susținut că toate varietățile umane îi aparțin aceleiași specii, ideile sale au fost interpretate greșit, fiind folosite pentru a justifica divizarea oamenilor în „rase” și, mai grav, pentru a susține, printr-o falsă logică științifică, superioritatea unora față de altele.

Ce este rasa?

Clasificarea oamenilor în rase continuă și azi, iar termenul „caucazian” apare încă și nu doar în serialele polițiste. „Am fost recent la o conferință în Minnesota unde o cercetătoare din Africa de Sud se referea la ea însăși și la alții din țara ei drept ‘caucazieni’. Cred că este o ideologie rasistă, cu rădăcini în supremația albă. Ține de o viziune eurocentrică asupra rasei. Mulți vor să păstreze această etichetă specială, simbolizată de termenul ‘caucazian’”, spune Graves.

Biroul de Recensământ al SUA definește rasa drept „autoidentificarea unei persoane cu unul sau mai multe grupuri sociale” și le oferă respondenților următoarele opțiuni: „Alb, Negru sau Afro-American, Asiatic, Indian American și Nativ din Alaska, Nativ Hawaiian și Alte Insule din Pacific”, plus categoria „altă rasă”.

Această definiție, bazată pe percepție socială, nu pe biologie, reflectă consensul științific actual: rasa nu are o bază genetică.

Din punct de vedere genetic, nu există „rasă albă”, „rasă caucaziană” sau „rasă mongoliană”. Toți oamenii îi aparțin aceleiași specii. Conform National Human Genome Research Institute (SUA), genomul uman este identic în proporție de 99,9% între toți indivizii.

Profesorul Gordon Hodson, de la Universitatea Brock (Canada), rezumă foarte clar această idee în Psychology Today: „Oamenii de știință, în general, nu consideră clasificarea rasială ca având vreo semnificație biologică. Totuși, discutăm despre rasă ca subiect social. Rasa este ‘reală’, dar este reală social, nu reală biologic.”

Vă recomandăm să citiți și:

ADN-ul de la denisovani ar putea oferi rezistență la malarie

Cercetătorii din Germania și China au descoperit un posibil nou tratament pentru osteoporoză

Nivelul de stres poate fi măsurat prin păr, arată un studiu

Cum poți gestiona burnoutul atunci când nu poți lua o pauză