Studiile confirmă că oamenii bogați sunt mai egoiști

Oamenii bogați sunt mai egoiști, confirmă un studiu. De la Scrooge McDuck și Cruella de Vil, până la Lex Luthor din benzile desenate DC Comics sau Mr. Burns din The Simpsons, cultura populară abundă în exemple de oameni bogați care își folosesc banii și puterea în scopuri malefice. Dar există vreo bază reală pentru stereotipul potrivit căruia oamenii bogați sunt mai răi?

Desigur, există numeroși oameni înstăriți care acționează cu bunătate și generozitate, inclusiv filantropi care donează o mare parte din averea lor. Totuși, cercetările din psihologie au descoperit o legătură clară între bogăție și comportamentele lipsite de etică, cum ar fi o tendință mai mare de a trișa sau de a fura. Practic, s-a confirmat că oamenii bogați sunt mai egoiști.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Un studiu a arătat că persoanele din clasele superioare tind să fie mai preocupate de propriile interese, în timp ce cei din clasele sociale inferioare manifestă mai multă compasiune față de suferința altora.

S-a constatat, de asemenea, că șoferii de mașini scumpe sunt mai puțin dispuși să se comporte altruist: rareori încetinesc pentru a lăsa pietonii să treacă sau pentru a le permite altor mașini să se încadreze în trafic. În plus, conduc mai agresiv și respectă mai puțin regulile de circulație. Un studiu a arătat că probabilitatea ca un șofer să oprească pentru a lăsa un pieton să traverseze scade cu 3% pentru fiecare 1.000 de dolari adăugați la valoarea mașinii sale.

Studiile confirmă că oamenii bogați sunt mai egoiști

Dar nu este vorba doar despre condus. O cercetare realizată de psihologi finlandezi a descoperit că proprietarii de mașini de lux tind să aibă mai des trăsături negative de personalitate: sunt mai încăpățânați, mai lipsiți de empatie și mai dificili în relațiile cu ceilalți. Pe scurt, oamenii bogați par a fi mai puțin înclinați spre altruism.

Ce explică această legătură? Poate că bogăția îi schimbă pe oameni, izolându-i de restul lumii și făcându-i mai egoiști. Sau poate că cei care sunt deja reci și lipsiți de scrupule sunt mai predispuși să devină extrem de bogați.

O modalitate de a clarifica această dilemă este prin conceptul psihologic al „triadei sumbre”, o combinație de trăsături precum psihopatia, narcisismul și machiavelismul (tendința de a acționa imoral pentru a obține putere). Aceste trăsături, care implică egoism și lipsă de empatie, se suprapun adesea și există pe un spectru în întreaga populație.

Cercetările arată că persoanele cu trăsături din triada sumbră tind să atingă niveluri mai înalte de statut și avere. Un studiu desfășurat pe o perioadă de 15 ani a arătat că acești indivizi ajung mai des în poziții de conducere și devin mai bogați. În același sens, se estimează că procentajul de psihopați clinici este de trei ori mai mare în consiliile de administrație decât în restul populației. Alte cercetări indică faptul că tinerii cu trăsături ale triadei sumbre sunt suprareprezentați în facultățile de afaceri.

Explicații ale legăturilor dintre bogăție și cruzime

Lectorul în psihologie Steve Taylor, de la Leeds Beckett University (Anglia), susține că legătura dintre bogăție și cruzime este ușor de explicat. În cartea sa The Fall, el afirmă că unii oameni trăiesc o stare de separare psihologică intensă: au granițe mentale atât de puternice, încât se simt deconectați de ceilalți și de lume, ceea ce duce la lipsă de empatie.

Această deconectare generează un sentiment de gol interior, o senzație de incompletitudine care determină dorința de a acumula bogăție, statut și putere, ca o formă de compensare. În schimb, persoanele care simt o legătură reală cu ceilalți nu trăiesc acest gol și, prin urmare, nu au o dorință puternică de a domina sau de a strânge averi, scrie Phys.org.

Totodată, lipsa empatiei facilitează succesul: permite o atitudine lipsită de scrupule în urmărirea propriilor interese, exploatând și manipulând oamenii fără remușcări. Dacă alții suferă, își pierd locul de muncă sau reputația, nu contează.

Astfel, deconectarea psihologică are două efecte devastatoare: alimentează dorința de bogăție și statut, dar și lipsa de milă care face succesul mai ușor de obținut. Desigur, nu toți oamenii bogați sunt răi: unii devin înstăriți din întâmplare, datorită unei idei geniale sau chiar din dorința sinceră de a face bine. Dar, având în vedere aceste mecanisme, nu este surprinzător că „răutatea” apare frecvent printre cei foarte bogați.

Oamenii bogați sunt mai egoiști, dar nu sunt și mai fericiți

Studiile arată că această legătură este proporțională: cu cât cineva este mai bogat, cu atât este mai probabil să prezinte trăsături din triada sumbră. Totuși, majoritatea acestor trăsături sunt asociate cu niveluri similare sau mai scăzute de fericire față de restul oamenilor. Excepția o reprezintă un tip de narcisism numit „narcisism grandios”, care este corelat cu un nivel mai mare de satisfacție.

Numeroase cercetări au arătat că legătura dintre avere și starea de bine este, de fapt, slabă. Un studiu realizat în 2010 de laureații Nobel Daniel Kahneman și Angus Deaton a constatat că fericirea crește odată cu venitul până la aproximativ 75.000 de dolari pe an (echivalentul a circa 110.000 de dolari în 2025). Dincolo de acest prag, banii în plus nu aduc mai multă fericire.

Cercetări mai recente au nuanțat însă concluzia: pentru o parte dintre oamenii bogați, fericirea continuă să crească odată cu veniturile, dar nu și pentru cei nefericiți. Un studiu din 2022 a arătat și că pragul de satisfacție depinde de țară: în societățile cu inegalități mari, este nevoie de mai mulți bani pentru a ajunge la același nivel de fericire.

Mai mult, o altă cercetare condusă tot de Kahneman a arătat că persoanele obsedate de succesul financiar tind să fie mai puțin satisfăcute de viață pe măsură ce câștigă mai mult.

Per ansamblu, dovezile sugerează că oamenii bogați rareori ating mulțumirea pe care o caută prin bani. Averea și statutul nu le umplu golul interior.

Aceasta ar putea fi o altă explicație pentru care foarte mulți dintre cei extrem de bogați tind să acționeze lipsit de etică: cu cât se adâncește deconectarea lor interioară, cu atât devin mai reci. În contrast, studiile arată că altruismul are o legătură puternică cu starea de bine. Poate că, în loc să ne străduim să fim bogați, ar trebui să ne străduim să fim buni.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii pot îmbătrâni mai repede dacă tatăl lor a fumat în timpul pubertății

Soluția simplă prin care poți rezolva orice problemă

Test de cultură generală. De ce unii oameni aruncă sare peste umăr?

În mod paradoxal, țările cu risc mai mare de îmbolnăvire gândesc mai pozitiv despre viitorul omenirii