De ce nu trebuie să iei decizii atunci când ești stresat și grăbit?

Imaginează-ți că stai într-o sală de așteptare, înaintea interviului pentru jobul visurilor tale. Nu ai poftă de mâncare, palmele îți sunt transpirate, iar inima îți bate puternic. Anxietatea crește. Pe scurt, ești stresat. De ce nu trebuie să iei decizii în acest moment?

Situația este familiară pentru cei mai mulți dintre noi. Experimentăm stres frecvent, mai ales înaintea unor evenimente importante, când lucrăm contra cronometru sau când trebuie să luăm decizii complicate. Dar cum ne influențează stresul atunci când luăm decizii?

• Unde ar putea fi ascunse indicii despre originea codului genetic?
• Oamenii de știință au descoperit că lichidele se pot „rupe” precum solidele

Cercetările anterioare au arătat că stresul afectează abilitățile cognitive de bază, precum memoria. Nu era însă clar cum se extind aceste efecte asupra comportamentelor mai complexe, cum ar fi luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor. Mai multe procese cognitive sunt implicate în aceste situații, iar slăbiciunile dintr-o zonă pot fi compensate în altele, de exemplu printr-o atenție sporită.

Un cumul de factori

Într-un studiu publicat în Communications Psychology, Karlo Doroc, doctorand la University of Melbourne (Australia) a realizat mai multe experimente controlate pentru a analiza rolul stresului în procesul decizional. El a urmărit deciziile luate de 42 de participanți aflați sub un tip de stres acut, similar celui resimțit înaintea unui interviu de angajare.

Rezultatul surprinzător a fost că stresul, de unul singur, a avut un efect minim sau inexistent asupra calității deciziilor, până când a fost combinat cu presiunea timpului.

Pentru a induce stresul, a fost folosit testul standard Trier Social Stress Test. Participanții au avut mai întâi cinci minute pentru a-și pregăti un discurs despre jobul ideal. Apoi, fără notițe, au fost trimiși într-o altă cameră unde au susținut discursul în fața a doi „experți” impasibili, îmbrăcați în halate, care îi filmau și nu ofereau niciun feedback. În final, li s-a cerut să rezolve cu voce tare un exercițiu matematic dificil, reluând totul de la început la fiecare greșeală, relatează MedicalXpress.

De ce nu trebuie să iei decizii când ești stresat și grăbit?

Într-o sesiune separată, participanții au realizat aceleași sarcini fără elementele stresante. A fost măsurat stresul prin nivelul de cortizol din salivă, transpirație, dilatarea pupilelor și autoevaluări emoționale. Așa cum era de așteptat, când participanții erau stresați, nivelul de cortizol creștea semnificativ, pupilele se dilatau și creșteau emoțiile negative.

Participanții au avut apoi de luat 72 de decizii într-o sarcină de tip „împachetare”: trebuiau să decidă dacă o combinație de obiecte respectă simultan o limită de greutate și o valoare minimă. Sarcina imită decizii reale, precum cumpărăturile cu buget limitat sau planificarea timpului.

Inițial, stresul nu a afectat calitatea deciziilor, indiferent de dificultate. Însă, observând că mulți participanți rămâneau fără timp, au fost analizate separat deciziile luate sub presiune temporală.

Aici au apărut diferențele clare. Sub stres și presiunea timpului, atenția devenea mai fragmentată, răspunsurile „nu” erau mai frecvente, iar participanții deveneau mai pesimiști. Calitatea deciziilor a scăzut în medie cu cinci puncte procentuale. În situațiile în care soluția corectă era „da”, performanța a coborât dramatic, de la 83% la 57%, aproape de nivelul întâmplării.

De ce nu trebuie să iei decizii când ești stresat și grăbit? Concluzia este că stresul devine cu adevărat dăunător atunci când este combinat cu termene limită stricte. În astfel de condiții, crește riscul de erori, mai ales când trebuie identificate oportunități reale.

Până când aceste rezultate vor fi replicate și aprofundate, mesajul este clar: stresul nu este întotdeauna nociv, dar asociat cu presiunea timpului poate afecta serios calitatea deciziilor, inclusiv la examene sau interviuri importante.

Vă recomandăm să citiți și:

Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei

Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu

Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu

Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul