Telescopul Spațial Hubble (HST) a fost esențial pentru progresele din ultimele trei decenii în astronomie și cosmologie. Dar acum, viața Telescopului Hubble se apropie de sfârșit.
Deplasându-se pe o orbită joasă în jurul Pământului cu 28.163 km/h, acest telescop optic cu oglindă a realizat peste 1,3 milioane de observații începând de la lansarea sa, în 1990. Prin observațiile extrem de precise ale supernovelor de tip Ia și ale stelelor variabile cefeide aflate la mari distanțe, Hubble a avut un rol-cheie în determinarea ratei de expansiune a Universului și în descoperirea energiei întunecate.
Înainte de lansarea sa, nu știam cu exactitate vârsta Universului, estimările variind între 10 și 20 de miliarde de ani. Observațiile cefeidelor au permis rafinarea acestei valori până la estimarea actuală de 13,8 miliarde de ani. Dincolo de aceste descoperiri fundamentale, telescopul ne-a oferit și unele dintre cele mai spectaculoase imagini ale cosmosului realizate vreodată, notează IFL Science.
Însă viața Telescopului Hubble se apropie de sfârșit. Acest telescop nu a fost conceput să orbiteze planeta la nesfârșit, iar frecarea cu straturile rarefiate ale atmosferei superioare a Pământului îl apropie treptat de momentul în care nu va mai putea rămâne pe orbită și va reintra necontrolat în atmosferă.
Un studiu recent analizează când și cum își va încheia telescopul impresionanta carieră, precum și riscurile pe care le-ar putea reprezenta pentru Pământ.
De-a lungul misiunii sale, Hubble a fost ridicat periodic pe o orbită mai înaltă de către astronauții trimiși să îl repare. „Odată ce astronauții finalizau toate sarcinile de mentenanță, printr-o serie de activități extravehiculare de trei până la cinci zile, controlorii STOCC și centrul Johnson Mission Control pregăteau telescopul pentru eliberare. De multe ori, acest lucru implica și folosirea motoarelor navetei spațiale pentru a duce telescopul pe o orbită puțin mai înaltă, prelungindu-i astfel durata de viață, împiedicându-l să coboare natural din cauza frânării atmosferice”, explică NASA. Această opțiune nu mai este însă disponibilă, iar planul inițial de recuperare a telescopului a fost abandonat.
„Planul inițial de dezorbitare a lui HST era folosirea navetei Space Shuttle pentru a-l recupera la finalul vieții sale, însă nimeni nu a prevăzut că acesta va supraviețui mai mult decât Programul Space Shuttle”, se arată într-o lucrare despre soarta telescopului.
În prezent, se estimează că orbita lui Hubble va scădea lent în următorii ani, până la o reintrare necontrolată. „Prezicerea exactă a momentului reintrării și evaluarea riscurilor potențiale pentru public sunt preocupări esențiale pentru NASA”, notează autorii unui nou studiu privind scăderea orbitei, subliniind că activitatea solară influențează și ea traiectoriile sateliților. „În plus, deoarece HST nu a fost proiectat pentru o reintrare controlată, există îngrijorări legate de fragmentele care ar putea supraviețui și ajunge la sol, precum și de riscul de victime”, mai spun experții.
Studiul arată că, în cel mai bun scenariu, telescopul ar putea rămâne pe orbită până în 2040, iar în cel mai pesimist ar putea reintra încă din 2029. Scenariul cel mai probabil indică anul 2033. „Rezultatele acestui studiu arată că, pentru activitatea solară estimată și o suprafață medie proiectată, HST este prognozat să reintră în atmosfera densă a Pământului în 2033, cu o amprentă a resturilor cuprinsă între aproximativ 350 și 800 de kilometri de-a lungul traiectoriei la sol”, explică autorii.
Deși riscurile sunt relativ mici și încă îndepărtate în timp, ele depășesc standardele acceptate de NASA. „Pentru o reintrare prin scădere orbitală în 2033, riscul de victime este de 1 la 330, semnificativ mai mare decât cerința NASA ca riscul pentru public să fie de cel mult 1 la 10.000. Cel mai grav scenariu ar fi un impact al resturilor în Macao, unde s-ar putea înregistra între două și patru victime, din cauza densității mari a populației. Cel puțin o victimă ar fi de așteptat și în cazul unui impact în Hong Kong sau Singapore”, precizează studiul.
Echipa recomandă realizarea unor analize suplimentare, bazate pe predicții mai precise ale ciclurilor solare și ale condițiilor geomagnetice, precum și evaluări detaliate ale riscurilor pentru populație. Chiar și un telescop atât de emblematic precum Hubble ar lăsa o amprentă nedorită dacă ultimul său act ar fi să provoace victime la întoarcerea pe Pământ.
Studiul este disponibil pe NASA Technical Reports Server.
Praful stelar nu a ajuns în Sistemul Solar așa cum se credea până acum
O nouă cercetare sugerează că Universul este asimetric
Telescopul SPHEREx a finalizat prima hartă cosmică a întregului cer
Pământul ar fi putut fi devastat de explozii spațiale „invizibile”