Oamenii de știință au dezvăluit detalii despre una dintre cele mai extreme regiuni solare observate în ultimele decenii, monitorizând-o aproape non-stop timp de trei luni, în timp ce de aici erau declanșate fenomene meteorologice spațiale puternice.
Combinând perspectivele de la două nave spațiale, una aflată lângă Pământ și alta pe orbita Soarelui, cercetătorii au urmărit o regiune activă masivă pe măsură ce creștea, se răsucea și, în final, declanșa cele mai puternice furtuni geomagnetice din 2003 încoace.
Soarele realizează o rotație completă aproximativ la fiecare 28 de zile. Din cauza acestei rotații lente, observatorii de pe Pământ pot vedea orice regiune activă de pe suprafața Soarelui doar timp de aproximativ două săptămâni. Odată ce regiunea respectivă iese din câmpul nostru vizual, ea dispare timp de alte două săptămâni înainte de a reveni.
„Din fericire, misiunea Solar Orbiter, lansată de Agenția Spațială Europeană (ESA) în 2020, ne-a lărgit perspectiva”, spune Ioannis Kontogiannis, fizician solar la ETH Zurich.
Spre deosebire de observatoarele terestre, Solar Orbiter urmează o orbită largă, permițând navei să observe zone ale Soarelui care sunt în mod normal ascunse de Pământ, inclusiv partea sa posterioară.
Între aprilie și iulie 2024, Solar Orbiter a capturat observații detaliate ale regiunii cunoscute sub numele de NOAA 13664. În mai 2024, această regiune a devenit vizibilă de pe Pământ și a declanșat imediat cele mai puternice furtuni geomagnetice care au lovit planeta noastră din 2003.
„Această regiune a provocat spectaculoasele aurore boreale care au fost vizibile chiar și la sud, până în Elveția”, spune Louise Harra, profesor la ETH Zurich.
Acum, pentru a înțelege mai bine cum se formează aceste regiuni, oamenii de știință au combinat datele de la Solar Orbiter cu cele de la Solar Dynamics Observatory (NASA), care monitorizează partea Soarelui orientată spre Pământ, scrie ScienceDaily.
Prin fuziunea acestor seturi de date, cercetătorii au reușit să urmărească regiunea NOAA 13664 aproape fără întrerupere timp de 94 de zile.
Deși furtunile solare sunt faimoase pentru aurore, efectele lor pot fi periculoase. Vremea spațială severă poate perturba rețelele electrice, sistemele de comunicații și sateliții.
Oamenii de știință speră ca aceste observații să ducă la previziuni mai bune. Totuși, prezicerea momentului exact și a intensității erupțiilor rămâne dificilă.
O nouă misiune ESA, numită Vigil, planificată pentru lansare în 2031, va fi dedicată exclusiv înțelegerii vremii spațiale pentru a proteja tehnologia de pe Pământ.
Este adevărat că Soarele este o stea pitică?
De ce lipsesc culori din Soare? Nici măcar oamenii de știință nu au răspunsul complet!
O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar
Rămășițele erupției unui „Soare tânăr”, descoperite de astronomi