În adâncurile planetei Jupiter există de 1,5 ori mai mult oxigen decât pe Soare

Nori spectaculoși se rotesc pe suprafața lui Jupiter. Acești nori conțin apă, la fel ca cei de pe Pământ, dar sunt mult mai denși pe gigantul gazos, atât de groși încât nicio navă spațială nu a reușit să măsoare exact ce se află dedesubt.

Însă un nou studiu, condus de oameni de știință de la Universitatea din Chicago și Jet Propulsion Lab, ambele instituții din Statetele Unite ale Americii, ne-a oferit o privire mai aprofundată asupra planetei prin crearea celui mai complet model de până acum al atmosferei lui Jupiter.

• Impactul unui asteroid masiv a creat un câmp uriaș de sticlă în Brazilia
• Mituri și realități despre cum ne încălzim în lunile reci

Printre altele, analiza abordează o întrebare veche de decenii despre cantitatea de oxigen pe care o conține gigantul gazos: estimează că Jupiter are mai mult oxigen decât Soarele. Acest lucru îi ajută pe cercetători să restrângă scenariile despre modul în care s-au format toate planetele din sistemul solar.

„Aceasta este o dezbatere de lungă durată în studiile planetare”, a declarat Jeehyun Yang, cercetător postdoctorat la UChicago și autor principal al lucrării. „Este o dovadă a modului în care ultima generație de modele computaționale poate transforma înțelegerea noastră despre alte planete.”

O privire mai aprofundată asupra planetei

Știm despre cerul furtunos al lui Jupiter de cel puțin 360 de ani. Marea Pată Roșie este o furtună gigantică, de două ori mai mare decât Pământul, care se rotește de secole. Însă norii sunt atât de groși încât sonda Galileo a NASA a pierdut contactul cu Pământul în timp ce plonja în atmosfera profundă în 2003.

Chimia atmosferei lui Jupiter este incredibil de complexă. Moleculele circulă între condițiile extrem de fierbinți din adâncuri și regiunile superioare mai reci, schimbându-și faza și rearanjându-se în molecule diferite prin mii de tipuri de reacții. Pentru a surprinde mai bine aceste fenomene, Yang a lucrat cu o echipă de oameni de știință pentru a încorpora atât chimia, cât și hidrodinamica într-un singur model, marcând o premieră.

Știind cât de mult oxigen conține Jupiter, putem înțelege mai bine formarea sistemului nostru solar. Toate elementele care alcătuiesc planetele sunt aceleași materii care compun Soarele, dar proporțiile diferă, scrie Phys.org.

Atmosfera lui Jupiter circulă probabil mult mai lent decât se credea

Indiciile vin din faptul că o mare parte din oxigenul planetei este blocat în apă, care îngheață și se comportă diferit dacă este prea departe de căldura Soarelui. Gheața este mai ușor de acumulat pentru planete decât vaporii de apă.

Modelul a sugerat, de asemenea, că atmosfera lui Jupiter circulă probabil mult mai lent decât se credea. „Modelul nostru sugerează că difuzia ar trebui să fie de 35 până la 40 de ori mai lentă față de presupunerea standard”, a spus Yang.

De exemplu, unei singure molecule i-ar lua câteva săptămâni să treacă printr-un strat al atmosferei, în loc de câteva ore. „Acest lucru arată cât de multe mai avem de învățat despre planete, chiar și în propriul nostru sistem solar”, a concluzionat Yang.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au găsit un „păianjen” uriaș pe unul dintre sateliții naturali ai lui Jupiter

Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Un fenomen nemaivăzut până acum în Sistemul Solar a fost observat pe Jupiter

Sonda spațială Juno din jurul lui Jupiter ar putea fi deja „moartă”