Un expert avertizează că obsesia pentru diete „sănătoase” riscă să devină dăunătoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O alimentație nutritivă este una dintre cele mai importante modalități de a menține sănătatea fizică și psihică. Dar obsesia pentru diete „sănătoase” poate deveni nocivă.

Cercetările arată că o dietă echilibrată poate reduce riscul de a dezvolta diverse afecțiuni, inclusiv diabet de tip 2, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. De asemenea, alimentația poate contribui la protecția împotriva depresiei și a altor probleme de sănătate mintală.

Totuși, pentru unele persoane, așa-numita alimentație „curată” poate deveni o obsesie, iar rețelele sociale pot amplifica acest fenomen.

Termenul „clean eating” se referă la un set de comportamente alimentare concentrate intens pe ideea de „nutriție corectă”. Aceste obiceiuri pot deveni restrictive și obsesive, bazându-se pe evitarea alimentelor considerate „nesănătoase” sau „impure”.

Obsesia pentru diete „sănătoase”, alimentată de rețelele sociale

Acest tip de alimentație a devenit popular mai ales pe rețelele sociale, unde platforme precum Instagram și TikTok promovează mesaje despre evitarea produselor procesate și încurajează consumul exclusiv de alimente „pure”. Însă aceste mesaje provin, de cele mai multe ori, de la influenceri din zona de wellness, nu de la profesioniști din domeniul medical, avertizează profesoara Gemma Sharp, șefa Departamentului de cercetare privind imaginea corporală, tulburările de alimentație și greutate din cadrul Universității Adelaide (Australia).

Astfel, linia dintre o alimentație echilibrată și una excesiv de restrictivă devine tot mai neclară. În sine, conceptul de „clean eating” nu este neapărat dăunător, însă poate deveni problematic atunci când regulile alimentare devin rigide și sunt legate de stima de sine.

În astfel de cazuri, persoanele pot ajunge să simtă anxietate sau vinovăție atunci când consumă alimente considerate „impure” sau „nesănătoase”.

Alimentația dezordonată este un termen general care descrie comportamente alimentare problematice ce nu îndeplinesc criteriile clinice pentru un diagnostic de tulburare alimentară. Totuși, acestea pot afecta atât sănătatea fizică, cât și pe cea psihologică.

Aceste comportamente pot include săritul meselor, diete cronice, mâncat compulsiv, exerciții fizice excesive, preocupări legate de imaginea corporală și o obsesie constantă față de alimentație.

Cum ar putea fi abordată problema?

Tulburările de alimentație sunt afecțiuni mintale diagnosticate clinic, care afectează în mod persistent comportamentul alimentar și gândurile legate de mâncare, greutate sau imagine corporală. Acestea pot avea efecte grave asupra sănătății și, în unele cazuri, pot fi chiar letale. Printre exemple se numără anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă și tulburarea de evitare/restricție a consumului alimentar, scrie ScienceAlert.

Ortorexia nervoasă, definită drept o preocupare excesivă pentru alimentația sănătoasă, nu este recunoscută oficial ca tulburare de alimentație, însă este asociată cu fenomenul „clean eating”.

Persoanele afectate de obsesia pentru diete „sănătoase” pot dezvolta reguli foarte stricte privind alimentația, iar încălcarea acestora le poate afecta sănătatea fizică, relațiile sociale și calitatea vieții.

Cercetările sugerează că mai mulți factori pot contribui la apariția acestor probleme, într-o interacțiune complexă: genetica, dietele restrictive, trăsături de personalitate precum perfecționismul, anxietatea, imaginea corporală, presiunea socială, experiențele familiale și expunerea la mesaje axate pe aspectul fizic.

Acești factori variază de la o persoană la alta, ceea ce explică de ce unii oameni sunt mai vulnerabili decât alții, deși mecanismele încă nu sunt pe deplin înțelese.

„Clean eating” poate deveni dăunător atunci când devine obsesiv. Semnele unei relații nesănătoase cu alimentația pot include reguli din ce în ce mai stricte despre mâncare, etichetarea alimentelor ca „bune” sau „rele”, anxietate sau vinovăție după consumarea anumitor alimente, evitarea evenimentelor sociale din cauza mâncării, preocupare excesivă pentru planificarea meselor și pierderea plăcerii de a mânca.

Pentru a ajuta o persoană apropiată care se confruntă cu astfel de dificultăți, specialiștii recomandă alegerea unui moment calm pentru discuție, exprimarea grijii pentru starea de bine și nu pentru aspectul fizic, ascultarea fără judecată, evitarea conflictelor legate de mâncare și încurajarea consultării unui profesionist din domeniul sănătății.

Vă recomandăm să citiți și:

Pisicile ar putea ajuta la deblocarea unor noi tratamente împotriva cancerului la om

Momentul cel mai bun din zi în care să iei deciziile importante pentru viața ta

O afecțiune rară te face să crezi că îi recunoști pe toți cei pe care îi vezi

Afectează sauna fertilitatea masculină? Ce spun specialiștii