Astronavele secolului XXI

Publicat: 16.07.2007
Dupa dezastrul navetei Columbia, la inceputul anului trecut, cursa pentru cucerirea spatiului este gata sa reinceapa. Cele mai noi stiri care razbat dinspre birourile NASA spun ca agentia americana va trimite in cosmos o noua naveta cu echipaj uman nu mai tarziu de mijlocul lui 2005. Ramane de vazut daca termenul este sau nu realist, insa specialistii considera ca mai importante sunt noile tehnologii, care, odata puse la punct, ar putea rezolva probleme vechi de zeci de ani. Stingeti-va tigarile si puneti-va centurile de siguranta! Destinatia: cele mai noi si mai spectaculoase proiecte de astronave pentru secolul XXI!

SCRAMJET motorul care se alimenteaza singur
Un nou tip de reactor, Scramjet, este marea promisiune a viitorului. Spre deosebire de rachetele obisnuite, care trebuie sa poarte cu ele atat carburantul, cat si oxigenul necesar pentru a-l arde, Scramjet-ul preia oxigenul din aerul din jur, printr-o cavitate special prevazuta pentru aceasta operatiune. Sistemul functioneaza numai la viteze mari, asa ca Scramjet-ul trebuie lansat cu ajutorul unei rachete. Aparatul poate fi folosit numai atata timp cat in jur exista aer (deci nu si in spatiu), insa el poate oferi navetei o viteza initiala uriasa (in teorie, de pana la 30.000 km/h). Aflata inca in faza de testare, tehnologia echipeaza deocamdata doar avionul X43 (foto).

Propulsie cu IONI
Nu este o idee noua, insa nu a fost pusa niciodata in practica in ingineria spatiala, din cauza costurilor prea ridicate. In teo­rie, propulsia pe baza de ioni este demon­strata inca din 1972. Principiul de functio­nare pare destul de simplu: din atomii unei substante (de pilda, xenon) este eliberat cate un electron, care se incarca electric. Apoi, un puternic camp electrostatic acce­le­reaza miscarea atomilor si ii impinge, la vite­ze foarte mari, afara din comparti­men­tul motorului. Astfel, naveta este propulsata in directia opusa traiectoriei electronului. Pen­tru a obtine acest efect, este nevoie de mul­ta energie electrica, obtinuta in prezent cu ajutorul unor panouri solare; in viitor, vehi­cu­lele spatiale se vor folosi insa de minirea­c­toa­re nucleare. Avantajul propulsiei cu ioni este ca poate functiona neintrerupt vreme de mai multe luni, spun cercetatorii. Acest tip de propulsie este recomandat pentru tran­sportul in spatiu, dupa ce naveta a fost purtata pana pe orbita de catre o racheta obisnuita.

Voiaj interplanetar calare pe un reactor atomic
Dupa parerea multor specialisti, o astronava atomica este singura solutie, daca vrem sa exploram cu adevarat sistemul solar. Un minireactor atomic atasat unui vehicul spatial (solutie inca nepusa in practica, din pricina costurilor enorme) ar degaja suficient de multa energie pentru a propulsa o astronava cu oameni la bord intr-o calatorie de o luna pana pe Marte. Prin comparatie, unei navete inzestrate cu ultimele tehnologii de care dispunem astazi ii sunt necesare cel putin sase luni pentru un asemenea voiaj.

Principiul de functionare a astronavei cu minireactor spatial este identic cu acela dupa care functioneaza centralele nucleare terestre: un reactor atomic pe baza de fisiune produce o cantitate uriasa de caldura, care ridica presiunea unei substante (asa-zisa masa de reactie) pana cand aceasta este impinsa cu forta in afara camerei de ardere a motorului. In teorie, avand in vedere puterea sa fantastica, un astfel de dispozitiv ar putea fi folosit si pentru a ajuta navetele spatiale sa decoleze de pe suprafata Pamantului, facand astfel inutila prezenta rachetelor conventionale. Insa problema ramane foarte dificil de rezolvat, spun expertii ESA, mai ales din ratiuni ecologice.

Inca nu s-a gasit solutia gratie careia lansarea unei astfel de astronave sa nu aiba asupra mediului inconjurator impactul pe care l-ar avea detonarea unei bombe atomice. De mici dimensiuni, ce-i drept. Totusi, in luna ianuarie a anului trecut, NASA a anuntat reluarea a doua programe din anii ‘50 si ‘60 ai secolului trecut, Nerva si Orion, sub un nume nou – Prometheus. Proiectul are drept scop realizarea in premiera a unui motor atomic functional care sa nu provoace daune mediului.

Citeste continuarea in pagina a 3a

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase