Descoperirile ISTORICE care au fost atribute altor savanţi: Graham Bell nu a fost cel care a inventat telefonul

Praful stelar

Cecilia Payne-Gaposchkin se numără printre cei mai faimoşi astronomi din istorie. Aceasta a reuşit să determine componentele prafului stelar în cadrul tezei sale de doctorat din 1925, informează List Verse. 

• De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?
• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai

Ca parte a tezei sale, Cecilia a concluzionat că stelele sunt compuse în mare parte din hidrogen şi heliu. Însă, acestei idei i s-a opus cercetătorul Henry Norris Russell, care considera că stelele sunt realizate din aceleaşi materiale precum Pământul. Desigur, în cele din urmă, teoria Ceciliei a fost acceptată ca fiind cea corectă. 

Deoarece Harvard nu acorda titluri de doctor femeilor în acea perioadă, Cecilia a primit primul tittlu de doctor în astronomie din partea  colegiului Radcliffe. Colegii săi i-au descris cercetarea ca fiind ,,cea mai uimitoare teză de doctorat scrisă vreodată în domeniul astronomiei”.

Cecilia nu a primit titlul de profesoară până în 1956, când Universitatea Harvard a început să acorde şanse şi lucrărilor realizate de femei. Chiar şi atunci când preda constat ore în cadrul universităţii, studiul său nu a fost publicat, însă în prezent descoperirea îi este atribuită.

Cromozomii ce determină sexul copilului

Nettie Stevens a realizat o descoperire epocală atunci când a dovedit că sexul copiilor nu este determinat de factorii de mediu. Prin intermediul analizelor sale asupra viermelui de făină şi a bacteriilor marine, aceasta a descoperit cromozomii sexuali care declanşează creşterea hormonală ce determină genul. 

Stevens era o savantă renumită, a absolvit colegiul într-o perioadă în care femeile nu erau atât de prezente în domeniul ştiinţific. În 1903, şi-a obţinut titlul de doctor în Germania. În urma descoperirii sale, multe persoane nu au luat-o în serios în mare parte pentru că era femeie. În timpul redactării tezei de doctorat a avut trei supervizori bărbaţi care i-au analizat lucrările. La scurt timp după ce şi-a publicat lucrarea a decedat din cauza cancerului mamar. 

Telefonul 

Deşi întregul merit pentru inventarea telefonului i-a fost acordat lui Alexander Graham Bell, descoperirea sa a fost precedată de cea a lui Elisha Gray şi Antonio Meucci, care au creat primul telegraf vocal. Meucci a fost un imigrant italian care a primit aprecieri pentru inventarea telegrafului cu 7 ani înainte de invenţia lui Graham Bell.  În 2002, telegraful vocal a fost acceptat de către Camera Reprezentanţilor din Statele Unite ale Americii ca fiind invenţia lui  Elisha Gray. 

Atât Elisha Gray, cât şi Bell, au trimis judecători către oficiul brevetelor pentru a câştiga titlul de inventator al telefonului, în aceiaşi  zi pe 14 februarie 1876. Gray nu a primit brevetul deoarece avocatul lui Bell a ajuns primul la oficiu. 

Becul cu incandescenţă

Thomas Edison a avut competitori atunci când a încercat să inventeze becul cu incandescenţă. Unul dintre cei mai reprezentativi fiind Joseph Swan. Cei doi s-au întrecut într-o cursă către victorie. 

Swan a început experimentele înaintea lui Edison, însă în acea perioadă nu exista tehnologia necesară. Pompele cu vid au apărut după 10 ani de la primele experimente ale lui Swan. Aceasta era necesară pentru absorbţia aerului din bec. Swan şi-a prezentat primul prototip al becului în februarie 1879, cu opt luni înaintea lui Edison.  

Deşi Swan a inventat un bec funcţional primul, Edison a reuşit să îmbunătăţească ideea pentru a putea fi utilizată în viaţa de zi cu zi. Cele două becuri arătau similar, însă cel al lui Swan necesita un curent electric foarte puternic care provoca încălzirea puternică a sticlei. Însă, Edison a utilizat un filament mult mai subţire cu o rezistenţă puternică, astfel a primit meritul pentru invenţie. 

Bombele atomice

În timpul războiului, competiţia pentru proiectarea unui tip nou de armament poate deveni controversată. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a încercat să fure secretele proiectării bombei atomice deţinute de către americani şi britanici.  Cercetările au început în Marea Britanie în 1941, sovieticii spionând zona timp de câţiva ani fără a fi detectaţi. Ca rezultat, aceştia şi-au creat după patru ani propria lor bombă atomică. Sovieticii au reuşit să obţină informaţii secrete de la spionii de top americani. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

Cesiul radioactiv de la Fukushima, echivalentul a 168 de bombe de la Hiroshima