Prima pagină Natura

15 lucruri fascinante despre păianjeni pe care probabil nu le ştiai. Cum arată "devoratorul de păsări"

Corina Vârlan | 04.23.2015 | ● Vizualizări: 26084
FOTO: Publimedia/Shutterstock     + zoom
Galerie foto (9)

Lumea arahnidelor este diversă şi fascinantă, iar dintre toate aceste fiinţe păianjenii ies în evidenţă. Ţes pânze incredibil de complexe şi de puternice, unii pot creşte atât de mult încât să fie capabili să mănânce păsări, iar alţii se hrănesc cu "verii" lor mai mici.

Ştiaţi că sângele păianjenilor are o culoare albăstruie? Găsiţi, mai jos, şi alte lucruri interesante pe care trebuie să le ştiţi despre viaţa lor.

1. Arahnidele au propriul lor uriaş asemenea biblicului Goliat. Este vorba despre tarantula Goliat care trăieşte în pădurile tropicale din nord-estul Americii de Sud, un pradator oportunist care consumă cam tot ce îi trece prin faţă şi are o dimensiune potrivită. Hrana sa este formată, în principal, din alte nevertebrate, în special rude ale râmelor şi mai rar mamifere, amfibieni sau reptile.

Tarantula Goliat consumă şi păsări şi poate creşte mare cât o farfurie de pizza de circa 30 de centimetri.

La polul opus, cel mai mic păianjen din lume trăieşte în Borneo şi are dimensiunea unei gămălii. 

FOTO: frankfiedler.com    

2. Poetul Ovidiu din Grecia Antică a scris povestea tinerei Arachne, care se fălea că este cea mai iscusită ţesătoare, mai bună chiar decât zeiţa Atena cea care a inventat acest meşteşug. La auzul acestor veşti, zeiţa s-a înfuriat, s-a transformat într-o bătrână şi a mers să îi facă observaţie femeii că lipsa ei de modestie ar putea să supere olimpienii.

Arachne a jignit-o însă şi a continuat să se mândească cu priceperea ei. Atena şi-a dezvălut atunci identitatea şi s-a întrecut cu muritoarea. Zeiţa a ţesut scene faimoase în care fusese învingătoare şi mai multe scene în care muritorii erau pedepsiţi de zei pentru sfidarea lor. În schimb, Arachne a ţesut scene în care batjocorea zeii, precum cele în care Zeus îşi înşela soţia, pe Hera, cu Leda, Danae şi Europa.

FOTO: Wikipedia    

Atena a fost impresionată de frumuseţea ţesăturii, dar s-a înfuriat din cauza subiectelor folosite de femeie aşa că a lovit-o şi le-a rupt. Speriată şi ruşinată, Arachne s-a spânzurat, dar zeiţa şi-a arătat mila nelăsând-o să moară ci transformând-o într-un păianjen, iar funia cu care se spânzurase într-un fir.

3. Aproape toţi păianjenii sunt veninoşi, dar rolul veninului lor este acela de a-şi paraliza prada, nu de a le face rău oamenilor. Din speciile cunoscute de păianjeni, doar 25 au venin care îi poate afecta pe oameni. Cei mai cunoscuţi păianjeni veninoşi din Statele Unite sunt văduva neagră şi păianjenul pustnic maro ale căror muşcături au provocat mai multe morţi în ultimele două decenii.

FOTO: Wikipedia    

Veninul văduvei negre crează sindromul latrodectism la om, care se manifestă prin tulburări cutanate sau sistemice extrem de grave. Muşcătura văduvei negre poate fi fatală. Cu câţiva ani în urmă, au apărut numeroase cazuri de muşcături ale acestui păianjen pe litoralul românesc. Mai multe persoane au ajuns din această cauză la spital.

FOTO: Wikipedia    

Păianjenul pustnic maro are o lungime de cel mult 20 de milimetri, îşi ţese pânze neregulate în zone retrase pe care le părăseşte în timpul nopţii pentru a merge la vânătoare şi a fost găsit de-a lungul timpului în cutii, lenjerie, haine şi încălţăminte. 

4. În unele culturi, păianjenii sunt văzuţi ca delicatese de sute de ani. În sudul Pacificului, spre exemplu, oamenii mănâncă aceleaşi tipuri de păianjeni pe care le folosesc şi în ţesutul plaselor de pescuit. Păienjenii sunt prăjiţi şi vânduţi de comercianţi stradali. Cei care au gustrat această delicatesă spun că păianjenii au un gust de nuci şi sunt lipicioşi asemenea untului de arahide.

Sursă: YouTube

5. Majoritatea păianjenilor sunt "canibali". Femelele pot uneori să îşi mănânce partenerii chiar în timpul ritualului de împerechere. Totodată, unele specii vânează alţi păianjeni, dezvoltând metode noi pentru a-i prinde.

Cercetatorii au descoperit că în cazul speciei Hogna helluo, păianjenul-lup, masculii mari nu sunt niciodată mâncaţi de partenere, în vreme ce masculii mici sunt consumaţi în aproximativ 80% din cazuri.

6. Veninul celui mai periculos păianjen din lume poate duce la apariţia unor erecţii nedorite la bărbaţi care pot dura chiar şi patru ore. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă încearcă să îl folosească în medicamentele dedicate tratării disfuncţiilor erectile.

Muşcătura acestui păianjen, a cărei denumire provenită din greacă (Phoneutria) se traduce ca "ucigaş", cauzează totodată durere extremă, inflamare, pierderea controlului muşchilor şi poate duce la paralizie şi asfixiere.

FOTO: Wikipedia    

Această specie agresivă, numită în limbajul comun păianjen călător brazilian sau păianjen armată, a intrat în Cartea Recordurilor drept cel mai veninos păianjen din lume.

Păianjenul călător brazilian este nocturn, nu îşi construieşte pânze, ci caută activ prada prin junglă.

7. Se crede că există cel puţin 40.000 de specii de păianjeni în lume.

8. Nu toate arahnidele sunt păianjeni. Din această clasă fac parte şi scorpionii, opilionii şi căpuşele. Opilionii, numiţi şi cosaşi sau păianjeni de câmp, au un aspect similar cu cel al păianjenilor, dar cu picioarele foarte lungi faţă de corp şi nu ţes pânze ca aceştia. Ei nu sunt veninoşi şi nu reprezintă un pericol pentru oameni.

FOTO: Wikipedia    

Există peste 6.400 de specii de opilioni la nivel mondial.

9. Păianjenii consumă cantităţi mari de insecte pe parcursul unui an. Ei ajută la menţinerea sub control a populaţiilor de ţânţari şi de muşte, care sunt importanţi vectori pentru diverse boli.

10. Atunci când un păianjen vrea să îşi ţeasă o nouă plasă, el o strânge întâi pe cea veche într-o bilă. Unii păianjeni chiar mănâncă această bilă.

11. Cei mai mulţi păianjeni au opt ochi. Există însă şi specii care au 12 ochi. Cei mai mulţi ochi sunt folosiţi doar pentru a face diferenţa dintre lumină şi întuneric, în timp ce o mică parte le oferă o vedere foarte bună şi sunt folosiţi pentru vânat.

FOTO: Wikipedia    

Experimentele au demonstrat că unii păinjeni au capacitatea de a recunoaşte şi de a răspunde la forme specifice pe monitoarele televizoarelor. Pe lângă vederea foarte bună, aceştia şi-au dezvoltat numeroase sisteme de detectare a prăzii şi a pericolelor.

12. Este inutil să folosiţi pesticide pentru a înlătura păianjenii. Ei se vor întoarce într-un spaţiu unde au fost folosite pesticide pentru că faţă de insecte aceştia nu sunt afectaţi grav de ele.

13. Păienjenii vă pot ajuta să scăpaţi de pagubele pe care le pot crea insectele precum termitele pentru că ei sunt prădătorii naturali ai acestora.

14. Teama iraţională de păianjeni poartă numele de arahnofobie. Psihologii dau vina pe sistemul vizual al omului pentru frica noastră de păianjeni. Ei cred că aşa-numitele "mecanisme ancestrale" dedicate detectării rapide a pericolelor imediate şi specifice, precum şerpii sau păianjenii, au fost reţinute de sistemul vizual şi au persistat chiar şi pe parcursul evoluţiei omului.

 Acesta este rezultatul unui nou studiu realizat de doi psihologi americani la care au participat sute de studenţi. Ei au fost aşezaţi la calculator şi li s-a cerut să aleagă linia mai lungă a unei cruci apărute pe ecran. După ce făceau acest lucru de câteva ori, cercetătorii adăugau pe ecran un obiect doar pentru câteva sute de milisecunde. Practic, dacă participanţii clipeau, puteau să nici nu îl observe.

FOTO: Publimedia/Shutterstock    

Psihologii le-au afişat pe ecran imaginea unui ac hipodermic, un pericol modern, cea a unei insecte care nu prezintă niciun pericol, respectiv o muscă, şi cea a unui "pericol ancestral" - un păianjen.

Mai puţin de 15% dintre participanţii la test au observat şi identificat locul de pe ecran unde apăruse acul. Doar 10% au identificat cu succes locul unde apăruse musca, fiind mult prea absorbiţi de sarcina pe care o aveau pentru ca acest lucru să le distragă atenţia.

Cu toate acestea, mai bine de jumătate dintre participanţii la studiu au putut recunoaşte şi indica cu exactitate locul unde apăruse pe ecran păianjenul.

15. Păienjenii pe care îi găsim în chiuvete sau în căzi nu au intrat în casă prin instalaţiile sanitare. Ei sunt fiinţe însetate care trăiesc într-un mediu care nu este bogat în apă aşa că se aventurează de multe ori în astfel de locuri din baie. Dacă este vorba despre chiuvete sau căzi din porţelan, alunecoase, păianjenii nu se mai pot întoarce după ce beau apă şi rămân blocaţi acolo.

Peste 40 de specii de păianjeni şi scorpioni vii pot fi văzute până pe 5 iulie la Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”, în cadrul expoziţiei ”Ţesături Periculoase”.

Văduva Neagră, Tarantula Mexicană sau Theraphosa blondi, cel mai mare păianjen din lume, sunt doar câteva dintre exemplarele care pot fi admirate în această perioadă la Muzeul ”Antipa”.

Expoziţia poate fi vizitată de marţi până duminică între orele 10 – 20 (ultimul vizitator intră la ora 19). Detalii pe www.antipa.ro.

Sursă: spidersworlds.com, nationalgeographic.com, extremescience.com, azpest.com, burkemuseum.org