Viagra – doctoria cu efecte nebănuite

Numele adevărat al substanţei despre care e vorba este citrat de sildenafil; Viagra este numele sub care compania producătoare (Pfizer) comercializează un medicament a cărui substanţă activă este acest citrat de sildenafil, prezent şi în alte medicamente, vândute sub alte nume.

Citratul de sildenafil a fost sintetizat pentru prima oară în Marea Britanie, la uzina de medicamente a firmei Pfizer din Sandwich, comitatul Kent.
Iniţial, testele au avut în vedere o viitoare utilizare a substanţei ca tratament pentru boli cardiovasculare – hipertensiune arterială şi angină pectorală (dureri puternice în piept, ce survin ca simptom al cardiopatiei ischemice).

• Astronomii au detectat un semnal ciudat de la o galaxie din apropiere
• A fost făcută prima radiografie din lume cu un singur atom

Însă cercetătorii una au căutat şi alta au găsit: substanţa nu a produs efectele scontate în cazul hipertensiunii, în schimb s-a constatat că avea un alt efect, cât se poate de interesant, asupra subiecţilor masculini participanţi la teste. Compania producătoare a sesizat imediat că era vorba despre o ocazie de aur: a decis să pună pe piaţă produsul ca tratament împotriva disfuncţiilor erectile. Cum impotenţa sexuală e o cauză majoră de stres şi nefericire pentru oameni, o terapie simplă şi eficientă care să rezolve problema era exact ceea ce îşi dorea lumea, iar succesul medicamentului a fost unul dintre cele mai spectaculoase din istoria produselor farmaceutice.

În anul 2000, Viagra – numele sub care a fost comercializat – reprezenta 92% din totalul vânzărilor de medicamente pentru tratarea disfuncţiei erectile, la nivel global. Chiar dacă ulterior vânzările au mai scăzut, datorită intrării pe piaţă a unor competitori (alte medicamente care tratau aceeaşi problemă), pastila albastră în formă de romb rămâne un succes incontestabil al comerţului cu medicamente.

Citratul de sildenafil (o să-i spunem, mai scurt, sildenafil) aparţine unei clase de compuşi chimici cunoscuţi sub denumirea de inhibitori ai fosfodiesterazei tip 5 şi are ca efect modificarea fluxului sangvin în anumite ţesuturi ale corpului. În cazul celui mai cunoscut efect al său (da, acela care care are legătură cu sexul), e vorba despre stimularea circulaţiei sângelui în corpii cavernoşi ai penisului.

Dar acest organ nu este singurul care răspunde la administrarea de sildenafil. De-a lungul celor câţiva ani de la lansarea sa, s-a descoperit că şi alte organe şi ţesuturi reacţionează la acest medicament, iar pe baza acestor descoperiri, cercetătorii au formulat (şi continuă să o facă) alte şi alte recomandări privind folosirea, pentru diverse probleme de sănătate, a sildenafilului, depăşind cu mult promisiunea iniţială – rezolvarea unor dificultăţi sexuale.

Prin urmare, iată şi câteva noi indicaţii ale medicamentului, cum se spune în limbajul companiilor farma:

Hipertensiunea arterială pulmonară este una dintre afecţiunile în care se foloseşte mult citratul de sildenafil. Compania Pfizer a pus pe piaţă un alt produs ce conţine aceeaşi substanţă, dar căruia i-a dat o denumire diferită (Revatio) şi o înfăţişare diferită (pastile rotunde, albe), lăsând ca numele de Viagra să fie utilizată doar pentru medicamentul destinat tratării disfuncţiei erectile.

Hipertensiunea arterială pulmonară este o boală care, netratată, poate duce la deces prin insuficienţă cardiacă. Vasele sangvine ale plămânilor se îngustează şi devin rigide, iar ventriculul drept al inimii face eforturi anormal de mari pentru a asigura circulaţia sângelui prin aceste vase. Cu timpul, nu mai poate face faţă solicitării, apărând insuficienţa cardiacă dreaptă. Sidenafilul acţionează relaxând pereţii vaselor pulmonare; se reduce astfel efortul depus de ventricul şi este stimulată circulaţia sângelui prin reţeaua vasculară a plămânilor.

Pe baza unui studiu de mică amploare, o echipă de cercetători itelieni susţine că sildenafilul ajută direct inima, contribuind la refacerea structurii normale a miocardului, în cazul unor pacienţi suferind de obezitate, diabet tip II şi hipertrofie cardiacă.

Răul de altitudine, care apare la alpinişti în cazul expunerii la aerul rarefiat de la înălţimi mari, este o altă problemă în care sildenafilul poate fi util, deoarece combate cea mai periculos efect acestei afecţiuni: edemul pulmonar de altitudine (acumularea de lichid în plămâni, care împiedică respiraţia). Tratamentul presupune, în primul rând, coborârea rapidă a alpiniştilor afectaţi la altitudini mai mici, dar uneori, acest lucru nu e posibil imediat. În ultimii ani, au fost dezvoltate diferite tratamente medicamentoase pentru combaterea edemului pulmonar de altitudine, iar recent, în anul 2006, un grup de specialişti americani şi britanici care lucrau în cadrul organizaţiei Himalayan Rescue Association au experimentat tratarea unor alpinişti chiar la mare altitudine: într-o clinică din Nepal, situată la 4.240 m, în Himalaya, alpiniştilor li s-au administrat medicamente (printre care sildenafil) pentru combaterea edemului pulmonar, cu rezultate bune.

Iar şi mai recent, în acest an, un studiu a ajuns la concluzia că sildenafilul ar putea fi utilizat chiar pentru tratamentul cancerului. Cercetarea, vizând tratarea melanomului malign (cea mai agresivă formă de cancer al pielii) a fost realizată deocamdată pe animale (şoareci), oamenii de ştiinţă de la Institutul din Mannheim, Germania, constatând că, dintre animalele atinse de melanom, cele tratate cu sildenafil au trăit de două ori mai mult decât semenii lor.

Una peste alta, sildenafilul pare să fie util în multe situaţii – cine ştie ce alte noi întrebuinţări i se vor mai găsi Timpul ne va spune dacă această substanţă, care şi-a început cariera ca tratament împotriva hipertensiunii arteriale, a cunoscut succesul ca leac împotriva impotenţei şi a ajuns să trateze de la rău de altitudine până la insuficienţă cardiacă, îşi va ţine toate promisiunile pe care le face în acest momernt. Oricum, nu e rău pentru o doctorie a cărei principală utilizare a fost descoperită din întâmplare…