Care sunt efectele nocive ale zahărului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Zahărul: creierul tău are de suferit 

Fructoza – zahărul care apare în mod natural în fructe şi este o componentă esenţială împreună cu glucoza, siropul de fructoză de porumb (HFCS) şi zahărul de masă – toate acestea activează centrul de recompensare a creierului, spune endocrinologul pediatru Robert Lustig, doctor în cadrul Spitalului Benioff al UCSF Benioff din San Francisco, SUA pentru site-ul Health.com. Se pare că odată cu trecerea timpului, atestă studiile ştiinţifice, o dietă bogată în fructoză (în special din HFCS) poate face mai dificile procesele de învăţare şi rememorare, reiese din cercetările pe animale. Pentru a rămâne într-o formă mentală de top, încearcă să compensezi cu gustări savuroase, dar sănătoase, bazate cât mai puţin pe fructoză.

Zahărul şi adicţia

Prin accesarea recompensei şi a apetitului creierului, fructoza poate interfera cu sentimentul de saţietate, arată cercetările. Este bine de ştiut că încă o prăjiturică nu va rezolva senzaţia de foame şi corpul tău are cu siguranţă nevoie de o hrană consistentă!

Zahărul îmbătrâneşte pielea

Prea mult zahăr poate împiedica reparaţia colagenului, proteina care păstrează aspectul plin şi ferm al pielii, arată studiile de specialitate. O dietă constant bazată pe substanţe zaharoase poate duce la reducerea elasticităţii şi la apariţia ridurilor premature. Încearcă să consumi multe fructe, dacă ai poftă de dulciuri. Experţii spun că este în regulă să mănânci între două şi patru porţii de fructe, pentru a acumula zahărul natural de care ai nevoie în fiecare zi.

Excesul de zahăr este depozitat sub formă de grăsime

Încetează să adaugi câte o linguriţă în plus de zahăr în cafeaua de dimineaţă, în ideea că se va consuma pe parcursul zilei. Ficatul are o capacitate înnăscută de a metaboliza zahărul şi de a-l folosi pentru energie – dar numai într-o anumită măsură, explică dr. Lustig. Fructoza care mai rămâne este transformată în grăsime la nivelul ficatului, crescând riscul obezităţii, diabetului de tip II şi bolilor cardiovasculare.

Citeşte continuarea pe CSID.