Ce este uraniul îmbogăţit?

Adesea, atunci când auzim de uraniul îmbogăţit la ştiri, detaliile despre acesta vin la pachet cu ameninţarea războiului şi a focoaselor nucleare. Totuşi, pentru a înţelege ce este uraniul îmbogăţit, dincolo de clişeele jurnalistice sau te terminologia geopolitică, trebuie să pornim dintr-un punct, mai exact de la intrebarea: Ce este uraniul? Răspunsul la această întrebare este unul simplu: uraniul este un element chimic radioctiv, metal din seria actinidelor cu numărul atomic 92.

Aceste informaţii sunt valabile pentru toţi atomii de uraniu. Totuşi, după cum explică Comisia de Reglementare a Activităţii Nucleare a SUA, citată de Live Science, atomii de plutoniu au acelaşi număr de protoni, dar un număr diferit de neutroni. Astfel, cea mai comună formă a uraniului este cea numită Uraniu-238, cu 146 neutroni. Aceasta este cea mai comună formă a acestui element, reprezentând 99,3% dintre atomii de uraniu care pot fi găsiţi în natură.

• Când au început oamenii să mănânce carne pentru prima oară?
• De ce femeile trăiesc mai mult decât bărbații?

Pentru centralele sau pentru bombele atomice aceşti atomi de uraniu se dovedesc a fi insuficenţi, nefiind destul de eficienţi pentru declanşarea reacţiilor nucleare care stau la baza acestora. De aceea, pentru acestea este folosit cel de al doilea cel mai comun izotop al uraniului: U-235, care are 143 neutroni. Atunci când se declanşează o reacţie nucleară a U-235, acesta tinde să se auto-susţină şi să elibereze încontinuu neutroni.

Pornind de la aceste informaţii, explicarea procesului de îmbogăţire a uraniului devine destul de simplă. Astfel, procesul de îmbogăţire este „sortarea” uraniului-235 din din atomii de uraniu-238. Îmbogăţirea până la 4,5% înseamnă astfel că dintr-o mostră studiată uraniul-235 reprezintă 4,5%.

Procesul de „sortare” a uraniului necesar pentru focoasele nucleare este complex şi presupune transformarea uraniului în gaz şi trecerea acestuia printr-o centrifugă. Din acest punct, cei doi izotopi ajung să se separe datorită presiunii extreme şi a diferenţei de masă atomică.

Citeşte şi: