„Anomalia” climatică întâlnită o dată la 100 de ani care ar fi făcut Primul Război Mondial și mai mortal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O perioadă anormală de vreme urâtă ar fi avut un impact semnificativ asupra numărului de morți din Primul Război Mondial și din timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, potrivit noilor cercetări. Mai mulți oameni ar fi murit din cauza ploilor torențiale și a temperaturilor scăzute.

GALERIE FOTO

Cu ajutorul unei analize detaliate a gheții extrase din Alpii Elvețieni și Italieni, oamenii de știință au reușit să arunce o privire mai atentă asupra tiparelor climatice din Europa între 1914 și 1919, astfel făcând legătura cu războiul și pandemie pentru prima oară.

Condițiile neobișnuit de umede și reci ar fi contribuit la creșterea deceselor pe câmpul de luptă. De asemenea, condițiile meteorologice ar fi perturbat comportamentul păsărilor migratoare, astfel încât păsările ar fi fost mai aproape de oameni decât ar fi trebuit.

„A fost vorba de o anomalie întâlnită o dată la 100 de ani”

„Circulația atmosferică s-a schimbat și a cauzat mai multă ploaie, vreme mai rece în toată Europa timp de șase ani. În cazul de față, a fost vorba de o anomalie întâlnită o dată la 100 de ani. Nu spun că asta a fost cauza principală a pandemiei, însă a fost cu siguranță un factor contribuitor la o situația deja explozivă”, a explicat Alexander More, om de știință la Universitatea Harvard.

Desigur, relatările despre condițiile cumplite din tranșeele Primului Război Mondial nu sunt noi. Ploaia și noroiul au fost bine documentate. Însă, noile cercetări fac legătura pentru prima dată între acele condiții și tiparele climatice întâlnite o dată la 100 de ani.

În afară de faptul că soldații au suportat condiții și mai grele, cercetătorii sugerează că această anomalie climatică ar fi jucat un rol major în crearea unui mediu propice pentru ca tulpina A/H1N1 să declanșeze un al doilea val mult mai mortal al gripei spaniole, care a luat avânt pe măsură ce războiul se termina.

Păsările migratoare au contribuit la răspândirea virusului care a ucis 2,64 de milioane de oameni în Europa

Această parte a cercetării este mai speculativă, însă studiul sugerează că vremea rea a fost motivul pentru care rațele mari (Anas platyrhynchos), un rezervor principal pentru H1N1, au rămas în vestul Europei, în loc să migreze spre Rusia ca de obicei. Acest lucru ar fi însemnat că păsările au rămas mai aproape de populațiile militare și civile care deja trăiau în condiții mizere, potrivit Science Alert.

Mai multă apă ar fi însemnat o transmitere mai rapidă a virusului pe măsură ce se amesteca cu excrementele de păsări, cercetătorii sugerând că așa s-ar fi transmis tulpina gripală mai agresivă care a ucis 2,64 de milioane de oameni în Europa. Având în vedere că lumea trece momentan printr-o nouă pandemie și alte anomalii climatice, poate că am putea învăța ceva valors din aceste noi cercetări.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Primul Război Mondial: Sunetul înregistrat la scurt timp după încheierea primei conflagraţii mondiale

20 cele mai rele epidemii şi pandemii din istorie şi cum s-au încheiat ele

Românii şi gripele secolului XX, cea din 1935 a ucis zeci de mii de copii. Cum erau avertizaţi de „lăţirea morbului spaniol” şi cum se protejau

Tipurile de gripă de care suferim în copilărie influențează sensibilitatea la diferite tulpini la maturitate