Home » Istorie » O epavă dezvăluie secretul dominației maritime olandeze din secolul al XVII-lea

O epavă dezvăluie secretul dominației maritime olandeze din secolul al XVII-lea

Publicat: 08.11.2021

Republica Olandeză a putut să instituie dominația maritimă din secolul al XVII-lea deoarece a avut acces la sursele de lemn necesare construirii navelor, într-o perioadă de criză a acestui material.

Multe nave olandeze au trecut prin coasta Australiei de Vest în timp ce călătoreau în Asia de Sud-Est, în anii 1600. Lemnul de pe Batavia, epava unei nave celebre, a dezvăluit istoria materialelor de construcții navale care au permis Companiei Neerlandeze a Indiilor de Est (VOC) să aibă, pentru prima dată, un avans în fața celorlalte companii maritime europene rivale.

Construită la Amsterdam în anii 1626-1628 și naufragiată chiar în prima sa călătorie, în iunie 1629, în Morning Reef din largul insulei Beacon (Arhipelagul Houtman Abrolhos), Batavia reprezintă un exemplu al construcțiilor navale ale VOC. La această concluzie s-a ajuns după un studiu condus de Wendy van Duivenvoorde, arheolog și profesor asociat la Universitatea Flinders.

„Utilizarea gaterelor eoliene era o obișnuință în Republica Olandeză spre mijlocul secolului al XVII-lea, permițând olandezilor să producă un număr fără precedent de nave oceanice pentru călătorii pe distanțe lungi și comerț interregional în Asia. Dar cum au organizat o activitate de construcții navale atât de intensă? Cu siguranță, Republica Olandeză și hinterlandul său nu aveau resurse interne”, a spus Wendy van Duivenvoorde.

Cercetarea dendrologică a lemnului de la coca Bataviei a oferit informații importante despre construcțiile navale olandeze de la începutul secolului al XVII-lea, potrivit studiului publicat în jurnalul PLOS ONE.

Lemnul, secretul dominației maritime olandeze

În secolul al XVII-lea, Compania Neerlandeză a Indiilor de Est a înregistrat un avans considerabil, devenind prima întreprindere comercială multinațională și determinând ascensiunea pieței de valori și a capitalismului modern. Pe parcursul acestui secol, pe șantierele navale VOC din Republica Olandeză au fost construite 706 de nave, dintre care 75 au naufragiat și 23 au fost capturate de forțele inamice sau de pirați.

Cu toate acestea, se știe foarte puțin despre materialele lemnoase care le-au permis să-și construiască vasele oceanice și să instituie dominația maritimă olandeză în comerțul internațional împotriva rivalilor din Franța, Portugalia și Europa continentală.

Stejarul a fost materialul preferat pentru construcțiile navale în nordul și vestul Europei, iar națiunile maritime s-au străduit să aibă provizii suficiente pentru a-și satisface nevoile și pentru a-și susține flotele în continuă creștere. Rezultatele noastre demonstrează că VOC a făcut față cu succes deficitului de lemn de la începutul secolului al XVII-lea, prin diversificarea surselor”, a explicat Marta Domínguez Delmás, cercetătoare la Universitatea din Amsterdam, care s-a implicat în acest proiect, potrivit Heritage Daily.

Comerț intens cu lemnul din Europa de Nord

Din fericire, rămășițele corabiei Batavia au fost ridicate în anii 1970 și expuse la Muzeul Epavelor din Australia de Vest din Fremantle.

Acest lucru a permis arheologilor și dendrocronologilor de la Universitatea Flinders, Universitatea din Amsterdam și Universitatea din Copenhaga să cerceteze cu atenție lemnul carenei.

„Preferința pentru anumite produse din lemn din regiuni selectate demonstrează că alegerea lemnului a fost departe de a fi arbitrară. Rezultatele noastre ilustrează varietatea furnizorilor de cherestea pentru șantierul naval VOC din Amsterdam, în anii 1620, și demonstrează o atentă selecție a lemnului, precum și măiestria constructorilor”, au afirmat autorii studiului despre dominația maritimă olandeză din secolul al XVII-lea, concluzionând că a existat un comerț intens cu lemnul din Europa de Nord către Republica Olandeză.

Vă recomandăm să citiți și:

O epavă din secolul XVII descoperită în Marea Baltică

Excavația unei nave a Companiei Indiilor de Est a scos la iveală o mulțime de artefacte

În căutarea comorilor scufundate

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion