Cel mai mare pterozaur înregistrat vreodată, descoperit de un student în Scoția

În timpul mareei joase de pe Insula Skye din Scoția, un student care căuta oase de dinozaur a făcut descoperirea vieții sale, rămășițele celui mai mare pterozaur înregistrat în perioada Jurasic.

De la colectarea specimenului în 2017, cercetătorii i-au studiat anatomia și au stabilit că este o specie necunoscută anterior. Aceștia au dat bestiei numele scoțian Dearc sgiathanach, ceea ce înseamnă „reptilă înaripată”.

• Descoperire arheologică fabuloasă: Scoicile care cântau acum 6.000 de ani
• Nikolai Vavilov: savantul care a murit de foame pentru a salva omenirea

D. sgiathanach ar fi avut o anvergură a aripilor de peste 2,5 metri, o dimensiune foarte mare pentru un pterozaur datând din perioada Jurasicului (acum 201,3 milioane până la 145 de milioane de ani), a declarat echipa.

„Este cel mai mare pterozaur pe care îl cunoaștem din perioada jurasică, iar acest lucru ne spune că pterozaurii au devenit mai mari mult mai devreme decât am crezut, cu mult înainte de perioada cretacică, când concurau cu păsările – iar acest lucru este extrem de important”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Steve Brusatte.

Studentul a făcut descoperirea vieții sale

Pterozaurii sunt primele vertebrate cunoscute care au fost capabile să zboare, o performanță pe care au realizat-o cu aproximativ 50 de milioane de ani înaintea păsărilor.

Cei mai vechi pterozauri înregistrați datează de acum aproximativ 230 de milioane de ani, în perioada Triasicului, iar anterior se credea că aceștia nu au atins dimensiuni uriașe decât în Jurasicul foarte târziu sau în Cretacic (acum 145 de milioane până la 66 de milioane de ani).

Cu toate acestea, pentru a zbura, pterozaurii aveau nevoie de oase ușoare și delicate, o caracteristică care înseamnă că rămășițele lor rareori s-au fosilizat bine.

„Pentru a reuși să zboare, pterozaurii aveau pereți osoși subțiri, ceea ce făcea ca rămășițele lor să fie incredibil de fragile și nepotrivite pentru a se păstra timp de milioane de ani”, a declarat cercetătorul principal al studiului, Natalia Jagielska de la Universitatea din Edinburgh.

Pterozaurul ar fi trăit alături de dinozaurii carnivori

„Totuși, scheletul nostru, la aproximativ 160 de milioane de ani de la moartea sa, rămâne în stare foarte bună, fiind chiar aproape complet”, a adăugat Jagielska.

În timpul vieții sale, acum aproximativ 170 de milioane de ani, Dearc sgiathanach ar fi trăit alături de dinozaurii carnivori, notează LiveScience.

O analiză a oaselor pterozaurului a arătat că acesta nu era complet dezvoltat. Așadar, este probabil ca un D. sgiathanach adult să fi avut o anvergură a aripilor chiar mai mare, au declarat cercetătorii. În plus, tomografiile computerizate au arătat că acesta avea lobi optici mari, ceea ce înseamnă că probabil avea o vedere excelentă.

Studiul a fost publicat în revista Current Biology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O descoperire spectaculoasă. Fosila unui crocodil, găsită cu rămășițele unui dinozaur în stomac

Cercetătorii au descoperit primul dinozaur care ar fi suferit de o infecție respiratorie

Urme de dinozauri vechi de 112 milioane de ani, distruse de un utilaj de construcție

Noi informații despre cum se mișcau dinozaurii, dezvăluite printr-un studiu muscular