Călătoria roverului Franklin spre Marte, întârziată de invazia rusă din Ucraina

Roverul Rosalind Franklin, un proiect de colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Roscosmos, este puțin probabil să fie lansat în acest an, anunță ESA.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, au fost impuse sancțiuni economice și politice în multe domenii, inclusiv în ceea ce privește activitatea desfășurată de ESA. Într-o declarație făcută în urma unei reuniuni între cele 22 de state membre ale agenției, ESA a explicat consecințele sancțiunilor.

• Astronomii au descoperit cum s-a format „inima” de pe Pluto
• Cercetătorii sugerează să încercăm experiențe noi atunci când simțim că timpul ne scapă printre degete

„Aplicăm pe deplin sancțiunile impuse Rusiei de către statele noastre membre. Evaluăm consecințele asupra fiecăruia dintre programele noastre în cooperare cu agenția spațială de stat rusă Roscosmos și ne aliniem la deciziile statelor noastre membre, în strânsă coordonare cu partenerii industriali și internaționali (în special cu NASA în ceea ce privește Stația Spațială Internațională)”, se arată în comunicatul ESA.

Colaborarea cu Rusia, esențială pentru lansarea la timp a misiunii

„În ceea ce privește continuarea programului ExoMars, sancțiunile și contextul mai larg fac foarte puțin probabilă o lansare în 2022. Directorul general al ESA va analiza toate opțiunile și va pregăti o decizie oficială privind calea de urmat de către statele membre ale ESA.”

Roverul Franklin face parte din programul ExoMars, a doua cea mai mare colaborare dintre ESA și Roscosmos, după Stația Spațială Internațională (ISS). Directorul Roscomos, Dmitri Rogozin, a amenințat recent cu sfârșitul ISS în urma sancțiunilor.

Roscosmos a retras deja campania de lansare Soyuz de la portul spațial european de la Kourou, în Guyana Franceză, și și-a retras forța de muncă. În schimb, roverul ar fi trebuit să fie lansat de la Baikonur, pe 20 septembrie, cu o rachetă rusească Proton-M. De asemenea, ar fi trebuit să utilizeze un modul de aterizare de concepție rusească, numit Kazachok, astfel încât colaborarea rusă era esențială pentru lansarea la timp a acestei misiuni.

Roverul Franklin va căuta dovezi ale existenței vieții pe Marte

Roverul poartă numele chimistei engleze Rosalind Franklin, ale cărei observații extraordinare cu raze X au fost cruciale pentru descoperirea ADN-ului. Misiunea roverului Franklin este de a căuta dovezi ale existenței vieții pe Planeta Roșie.

Există ferestre de lansare specifice care permit cheltuirea unei cantități minime de energie pentru lansări pe Marte. Acesta este motivul pentru care China, SUA și Emiratele Arabe Unite, toate au lansat misiuni pe Marte în iulie 2020. Roverul Franklin ar fi trebuit să fie lansat atunci, dar a fost amânat. Dacă nu va fi lansat în septembrie, va trebui să aștepte aproximativ doi ani.

Ferestrele de lansare către Marte se repetă la fiecare 780 de zile, astfel că toamna anului 2024 va fi următoarea fereastră potrivită pentru trimiterea roverului pe Planeta Roșie, scrie IFL Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Curiosity a găsit „flori” pe Marte. Cum arată acestea și ce sunt de fapt?

Roverul Yutu-2 al Chinei a descoperit „mărgele de sticlă” pe partea îndepărtată a Lunii

Cum ar putea rocile de pe Pământ să ajute roverul Perseverance în misiunea sa pe Marte

„Avem locuri de vizitat și roci de observat”. Roverul Perseverance a parcurs o distanță record pe Marte