Home » D:News » Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar bombarda centrala de la Cernobîl?

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar bombarda centrala de la Cernobîl?

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar bombarda centrala de la Cernobîl?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 04.03.2022

Trupele rusești au capturat centrala nucleară de la Cernobîl, spațiu care este încă plin cu deșeuri nucleare. Acest lucru poate reprezenta un pericole pentru mediul înconjurător. Astfel apare întrebarea, ce s-ar întâmpla dacă această centrală ar fi aruncată în aer? 

„Apărătorii noștri își dau viața pentru ca tragedia din 1986 să nu se repete”, spune președintele ucrainean Vladimir Zelensky.

„Acțiunea rusească de capturare a centralei este o declarație de război împotriva întregii Europe”.

Cernobîl este zonă pentru patru reactoare nucleare, trei dintre care au fost dezafectate. Cel de-al patrulea a reprezentat sursa exploziei istorice din 1986. Reactorul este acum protejat de un sarcofag interior din ciment, dar și de un înveliș exterior de 32.000 de tone, precizează Live Science.

Locul poartă amprenta unei tragedii

Mai mult decât atât, combustibilul nuclear uzat de la celelalte reactoare nucleare sunt depozitate la fața locului, alături de reziduurile radioactive ale echipamentelor contaminate.

Chiar dacă reactorul este acoperit, radiațiile au contaminat întreaga zonă. De fapt, zeci de materiale radioactive au fost aruncate în aer în timpul exploziei, dintre care, câteva sunt considerate a fi extrem de periculoase pentru viață.

Amintim aici izotopii Iod 131, Stronțiu 90, Cesiu 134 și Cesiu 137. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, izotopii de stronțiu și cesiu au timpi de înjumătățire suficient de mare încât încă sunt prezente în zonă.

Temeri legate de o posibilă tragedie ecologică

Unele figuri publice și-au exprimat îngrijorările cu privire la faptul că bombardamentele viitoare ar putea constitui un pericol. Acestea ar putea determina împrăștierea materialelor radioactive dincolo de zona de excludere de la Cernobîl.

„Dacă posibilitatea ca, de urmare a bombardamentelor invadatorilor, depozitele de deșeuri radioactive să fie distruse, atunci praful radioactiv va acoperi teritoriile Ucrainei, Belarusului și țărilor Uniunii Europene”. Acesta este mesajul postat pe una dintre rețelele de socializare de către Anton Geranchenko, fost consilier și ministru adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina.

Edwin Lyman, director pentru siguranță nucleară la Union of Concerned Scientists precizează că poate că realitatea nu este atât de groaznică. „Chiar dacă există bombardamente asupra structurii  cred că nu este suficient pentru a cauza reacții periculoase a materialelor radioactive”.

„Ar fi greu de imaginat consecințele”

Combustibilul uzat sau elementele radioactive continuă procesul de degradare spre elemente mai stabile, proces prin care se eliberează căldură.

„Cele mai serioase preocupări sunt legate de depozitarea umedă a combustibilului uzat, pentru că e vorba de cea mai concentrată cantitate de materiale radioactive”, completează Lyman.„În general, combustibilul nuclear uzat încă mai eliberează căldură ca urmare a descompunerii. Iar cadă aceasta se produce în medii umede, trebuie să existe o metodă de a elimina acea căldură”.

Combustibilul s-a tot răcit în ultimele decenii, astfel căldura eliberată nu ar trebuie să fie atât de semnificativă. Dar dacă se petrece ceva cu acest proces de răcire, atunci combustibilul s-ar putea încălzi până în punctul în care s-ar putea aprinde. Aceasta este una dintre cele mai mare probleme care trebuie să fie avute în vedere. Cu toate acestea, asemenea arderi durează zile sau chiar săptămâni.

Nivele ridicate de radiații în jurul fostei centrale Cernobîl

Îngrijorări de dată mai recentă implică creșterea nivelului de radiații din jurul centralei. Cauza cea mai probabilă este legată de ridicarea în aer a prafului radioactiv de către mașinile militare.

Dar chiar și o astfel de ridicare temporară a nivelului de radiații nu ar reprezenta neapărat un pericol pentru umanitate, adaugă Lyman. Nivelul măsurat în zonă nu este cu mult mai ridicat decât media pentru acele zone. Cu toate acestea, „nivelul de normalitate” al radiațiilor din zonă este de câteva sute de ori mai mare decât normalul.

„Dacă soldații nu vor petrece prea multă vreme în zonă, radiațiile nu vor avea un impact prea mare asupra sănătății acestora. Cel puțin prin comparație cu riscurile asociate posibilității de a muri în război”, spune Lyman.

Chiar și așa, Lyman crede că aceste evenimente arată nevoia de a găsi o soluție în eventualitatea unor bombardamente masive ale zonei. „Potențialul uzinei nucleare de a fi ținta atacurilor trebuie să fie luat în calcul”, mai spune acesta.

Vă mai recomandăm și:

„Avionul Apocalipsei” al armatei SUA, rezistent la bombe nucleare, a fost observat în misiune

Vladimir Putin a pus în alertă forțele nucleare ale Rusiei. Cine deține codurile de lansare?

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, spune că al treilea război mondial va fi nuclear

La ce distanță ar trebui să fim pentru a supraviețui unei explozii nucleare?

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem