Studiu îngrijorător. Banala cafea de dimineață ar putea accelera dispariția speciilor

Națiunile mai bogate cresc riscul de dispariție a speciilor din teritoriile mai sărace, conform unui nou studiu realizat de Universitatea din Sydney și IUCN. Astfel, cercetarea internațională a cuantificat impactul consumului uman asupra riscului de extincție a speciilor.

Aproximativ 1 milion de specii sunt deja pe cale de dispariție, multe dintre ele în decurs de câteva decenii.

• Un rezervor uriaș de apă a fost găsit ascuns adânc sub suprafața Pământului
• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?

Studiul, care acoperă peste 5 000 de specii din 188 de țări, arată că, în principal, consumul din Europa, America de Nord și Asia de Est (cum ar fi Japonia și Coreea de Sud) determină riscul de dispariție a speciilor în alte țări.

Publicată în Scientific Reports, cercetarea este condusă de Amanda Irwin de la grupul de cercetare Integrated Sustainability Analysis al Universității din Sydney.

„Alegerile pe care le facem în fiecare zi au un impact direct asupra speciilor”

Autorii compară criza biodiversității cu cea a climei. „Aceste crize au loc în paralel”, a declarat dna Irwin.

„Concluziile noastre pot oferi informații valoroase cu privire la rolul pe care consumul global îl joacă, drept unul dintre factorii care determină această pierdere.”

Consumul în 76 de țări, concentrat în Europa, America de Nord și Asia de Est, determină în principal riscul de extincție în alte țări.

În 96 de țări – aproximativ jumătate dintre cele studiate – consumul intern este cel mai important factor care determină amprenta riscului de extincție. Comerțul internațional determină 29,5 % din amprenta riscului de extincție la nivel mondial.

Cum influențează statele bogate extincția din cele mai sărace?

Consumul de produse și servicii din sectorul alimentar, al băuturilor și al agriculturii este cel mai mare factor de risc de extincție determinat de consum, constituind împreună 39% din amprenta globală a riscului de extincție, urmat de consumul de bunuri și servicii din sectorul construcțiilor (16%).

„Complexitatea interacțiunilor economice în lumea noastră globalizată înseamnă că achiziționarea unei cafele în Sydney poate contribui la pierderea biodiversității în Honduras. Alegerile pe care le facem în fiecare zi au un impact asupra lumii naturale, chiar dacă noi nu vedem acest impact”, a declarat Irwin.

„Tot ceea ce consumăm a fost derivat din lumea naturală, materiile prime fiind transformate în produse finite printr-o multitudine de tranzacții din lanțul de aprovizionare. Aceste tranzacții au adesea un impact direct asupra speciilor”, a concluzionat Irwin, potrivit EurekAlert.

Consumul de produse și servicii grăbește extincția

„Activitățile care amenință speciile dintr-o anumită locație sunt adesea induse de modele de consum din locații îndepărtate, ceea ce înseamnă că intervențiile locale pot fi insuficiente”, a declarat co-autorul lucrării, profesorul Arne Geschke, de la Universitatea din Sydney.

„Intervențiile adecvate pentru a aborda riscul de extincție în Madagascar, de exemplu, unde 66% din amprenta de risc de extincție este exportată, ar trebui să fie diferite de cele implementate în Columbia, unde 93% din amprenta de risc de extincție este generată de consumul intern.”

Utilizând datele disponibile în Lista roșie a speciilor amenințate, autorii au aplicat metodologia utilizată pe scară largă pentru a cuantifica amprenta de carbon și pentru a lega riscul de extincție, de modelele de consum la nivel mondial.

Astfel, a fost calculată o amprentă a riscului de extincție pentru fiecare specie, pe sectoare economice, pentru 188 de țări.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Criza extincției se adâncește. Dispar animalele indigene din nordul Australiei

O broască țestoasă străveche din Transilvania a supraviețuit extincției dinozaurilor

Cochiliile de melci fosilizate contestă o teorie răspândită despre cea mai mortală extincție din istorie

Oamenii de știință avertizează că a șasea extincție în masă a început deja