Home » Știință » Ce „vedem” atunci când ascultăm melodiile preferate?

Ce „vedem” atunci când ascultăm melodiile preferate?

Publicat: 28.04.2022

Ne imaginăm cu toții același lucru atunci când ascultăm muzică sau experiențele sunt exclusiv subiective? Cu alte cuvinte, este muzica un limbaj cu adevărat universal?

Pentru a investiga aceste întrebări, o echipă internațională de cercetători a întrebat sute de oameni ce povești își imaginează atunci când ascultă muzică instrumentală. Rezultatele au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Cercetătorii, conduși de Elizabeth Margulis de la Princeton și Devin McAuley de la Michigan State University, au descoperit că ascultătorii din Michigan și Arkansas și-au imaginat scene foarte asemănătoare, în timp ce ascultătorii din China și-au imaginat povești complet diferite.

„Aceste rezultate conturează o imagine complexă a puterii muzicii„, a declarat Margulis, profesor de muzică care folosește metodologii teoretice, comportamentale și de neuroimagistică pentru a investiga experiența dinamică a ascultătorilor.

„O imagine complexă a puterii muzicii”

„Muzica poate genera povești remarcabil de asemănătoare în mintea ascultătorilor, dar gradul în care aceste narațiuni imaginate sunt împărtășite depinde de gradul în care cultura este împărtășită între ascultători”.

Cei 622 de participanți proveneau din trei regiuni de pe două continente: două din orașe din America și un grup dintr-un sat din China rurală, unde locuitorii au un acces redus la mass-media occidentale.

Toate cele trei grupuri au ascultat aceiași 32 de stimuli muzicali. Fragmente de 60 de secunde de muzică instrumentală, jumătate din muzica occidentală și jumătate din muzica chineză, toate fără versuri.

După fiecare fragment muzical, aceștia au oferit descrieri ale poveștilor pe care și le imaginau în timp ce le ascultau.

Ascultătorii din America au descris povești foarte asemănătoare, folosind adesea aceleași cuvinte, în timp ce ascultătorii din China și-au imaginat povești asemănătoare între ele, dar foarte diferite de cele ale ascultătorilor americani, raportează TechnologyNetworks.

Rezultatele au fost uimitoare

Cuantificarea similitudinilor dintre povestiri a necesitat cantități uriașe de procesare a datelor în limbaj natural.

„Este uimitor”, a declarat co-autorul Benjamin Kubit. „Poți să iei doi oameni care au crescut într-un mediu similar, să îi pui să asculte un cântec pe care nu l-au mai auzit, să le ceri să își imagineze o narațiune și vei găsi asemănări.”

„Cu toate acestea, dacă cei doi oameni nu împărtășesc o cultură sau o locație geografică, nu vei vedea același tip de similaritate. Așadar, în timp ce ne imaginăm că muzica poate aduce oamenii împreună, poate fi adevărat și contrariul, căci poate face distincție între seturi de oameni cu un trecut sau o cultură diferită.”

Deși cercetătorii s-au asigurat cu grijă că piesele pe care le-au ales nu au apărut niciodată pe coloana sonoră a unui film sau în orice alt cadru care ar fi prescris imagini, aceeași muzică a stârnit imagini foarte asemănătoare la sute de ascultători – cu excepția cazului în care aceștia au crescut într-un context cultural diferit.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Muzica ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul uman

Cum ne îmbunătățește muzica viața? Beneficiile sunt asemănătoare exercițiilor fizice

Muzica lui Mozart ar putea reduce efectele epilepsiei

O nouă teorie privind originile muzicii: Adevăratele motive pentru care oamenii au început să folosească muzica

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică