Home » Știință » Compuși anti-cancer foarte specifici, identificați printr-o nouă tehnologie

Compuși anti-cancer foarte specifici, identificați printr-o nouă tehnologie

Compuși anti-cancer foarte specifici, identificați printr-o nouă tehnologie
Foto: @Raimond Klavins/Unsplash
Publicat: 08.06.2022

Cercetătorii de la Colegiul de Medicină Baylor și Spitalul de Copii din Texas, SUA au identificat compuși anti-cancer foarte specifici, care interferează cu așa-numitele proteine BD implicate în boală.

Acești compuși anti-cancer, numiți inhibitori BET BD1, reprezintă un punct de plecare în dezvoltarea unor medicamente împotriva cancerului mai eficiente și cu mai puține efecte secundare.

Echipa scrie în Proceedings of the National Academy of Sciences că noua abordare dezvoltată la Centrul Baylor pentru Descoperirea Medicamentelor (CDD) permite screeningul a miliarde de compuși simultan și identifică cu precizie molecule puternice asemănătoare medicamentelor care se leagă de proteina canceroasă.

Un avantaj cheie al acestei abordări este prețul: această abordare are o fracțiune din costul metodelor anterioare. În experimentele de laborator cu celule, noii inhibitori BD1 au avut o puternică activitate anti-leucemică.

Compuși anti-cancer găsiți folosind o tehnologie nouă

„Proteinele care conțin BD sunt implicate în cancer, inflamație, boli infecțioase și tulburări metabolice și au apărut ca potențiale ținte pentru medicamente într-o varietate de boli”, a spus dr. Joanna Yi, unul dintre autorii principali ai studiului și profesor asistent de hematologie/oncologie pediatrică la Baylor și la Spitalul de Copii din Texas.

„Peste un deceniu de cercetări au arătat că inhibitorii BD pot ajuta la controlul creșterii cancerului; totuși atunci când au fost testați în studii clinice, unii au avut efecte secundare și eficacitate limitată, stopând dezvoltarea clinică ulterioară. Acest lucru a încurajat grupul nostru să caute inhibitori de BD mai eficienți”, a declarat ea.

„Pentru a identifica noi inhibitori, am profitat de un instrument inovator, mai rapid și mai rentabil de descoperire a medicamentelor, numit Tehnologia chimică codificată cu ADN, care ne permite să analizăm miliarde de compuși”, a spus dr. Ram K. Modukuri, cercetător în cadrul Departamentului de Patologie și Imunologie și CDD la Baylor și prim autor al studiului.

Metoda mai des folosită pentru descoperirea medicamentelor, numită screening cu randament ridicat, implică screeningul a cel mult un milion de compuși anti-cancer în eprubete individuale. Spre deosebire de aceasta, folosind tehnologia de chimie codificată cu ADN, echipa a reușit să analizeze 4 miliarde de molecule codificate cu ADN într-o singură eprubetă.

Rezultatele noii tehnologii

„Tehnologia de chimie codificată cu ADN ne-a permis să identificăm un compus care este foarte selectiv pentru BD1. Este de aproximativ 2.000 de ori mai bun la inhibarea BD1 decât la inhibarea altor BD umane”, a spus Modukuri.

„Procesul de tehnologie chimică codificată cu ADN implică analiza simultană a miliarde de molecule, fiecare marcată cu un cod de bare ADN”, a declarat Dr. Martin Matzuk, profesor și președinte de patologie și imunologie și director al Centrului pentru Descoperirea medicamentelor de la Baylor.

„Moleculele care se ‘lipesc’ de proteină sunt identificate prin secvențierea codului de bare ADN atașat. Aceasta este o metodă rapidă de descoperire a medicamentelor, iar studiul nostru demonstrează potențialul său enorm de a găsi candidați unici pentru medicamente anti-cancer”, a continuat el.

Un pas înainte pentru medicamente anti-cancer

Pentru a înțelege mai bine de ce inhibitorul lor BD1 iese în evidență față de alți inhibitori, echipa și-a unit forțele cu dr. Choel Kim, profesor asociat de farmacologie și biologie chimică. Cercetătorii au efectuat studii moleculare 3D pentru a determina locația precisă a proteinei BD1 de care se leagă inhibitorul BD1, scrie Medical Xpress.

Ei au descoperit că inhibitorul BD1 se leagă de o zonă de mică adâncime a proteinei BD1; acest lucru nu se observă la alți inhibitori BD1. Această descoperire reprezintă o nouă oportunitate de a explora alți inhibitori selectivi ai BD1.

„Căutăm compuși extrem de specifici, puternici și eficienți, cu efecte secundare reduse, pe care îi putem folosi în clinică. Suntem gata să testăm acești compuși pe modele animale pentru a le evalua siguranța și eficacitatea, ceea ce este cu un pas mai aproape de studiile clinice”, a spus Yi.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii cu alergii alimentare par să aibă un risc mai mic de infectare cu SARS-CoV-2

Medicii au transplantat o ureche imprimată 3D, făcută chiar din celulele pacientului

Cum a fost eliminată durerea cronică la șoareci și primate cu ajutorul terapiei genelor? Iată noile descoperiri în domeniu

Cel mai bun suc pentru o viață lungă. Cum ne ajută să fim mai relaxați și mai puțin stresați?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării