Serverele răcite cu zăpadă, un nou mod de a combate criza climatică?

Un oraș din Japonia folosește serverele răcite cu zăpadă pentru ca echipamentele care susțin economia digitală globală să nu alimenteze criza climatică.

White Data Center este aflat în orașul Bibai, din cea mai nordică insulă a Japoniei, Hokkaido. Acesta este locul în care „trăiesc” serverele răcite cu zăpadă.

• Când vor deveni tehnologiile cuantice parte din viața de zi cu zi?
• De ce o pagină de pe Wikipedia a fost blocată pentru editare

La WDC, zăpada este adunată și plasată într-o movilă izolată în afara clădirii. Căldura captată de la servere topește încet zăpada, iar apa răcește țevile care conțin antigel, care apoi curge împrejurul centrului de date printr-un sistem de aer condiționat , menținând temperaturile în jur de 25 de grade Celsius.

„Intervalul de temperatură este controlat prin combinarea răcelii zăpezii și a căldurii evacuate de echipamentele IT pentru a menține temperatura la nivelul potrivit pe tot parcursul anului”, spune directorul WDC, Kota Honma.

Numărul de centre de date din întreaga lume continuă să crească, pentru a ține pasul cu creșterea streamingului, a jocurilor bazate pe cloud și a minării de criptomonede. Dar, de obicei, acestea consumă multă energie și sunt deja responsabile pentru aproximativ 1% din cererea globală de energie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Serverele răcite cu zăpadă din Bibai

Centrul de date din Bibai a început să experimenteze cu zăpadă în 2014 cu un grant de la New Energy and Industrial Technology Organization (NEDO) din Japonia și, potrivit lui Honma, a redus costurile de răcire a centrului de date cu 55%. Acum o entitate comercială, WDC speră să atragă afaceri dinspre centrele de date din Tokyo.

„WDC are întotdeauna aer condiționat folosind doar energie 100% naturală, fără a utiliza răcire electrică sau combustibili termici. În comparație cu costul închirierii de rafturi de servere din Tokyo, credem că le putem oferi costuri de întreținere mai mici”, a spus Honma pentru CNN Business.

De unde se alimentează centrul de date cu agentul de răcire?

Există o relație de lungă durată între zăpadă și economia din nordul Japoniei. Bibai, aflat la aproximativ 1.000 de kilometri nord de Tokyo, are parte de 8-10 metri de zăpadă pe an și cheltuiește 400 de milioane de yeni (2,9 milioane de dolari) pentru a o strânge și elimina.

„Zăpada este considerată o pacoste de către rezidenți… însă ea chiar poate fi utilă”, spune Honma.

În fiecare an sunt adunate aproximativ 200.000 de tone de zăpadă de pe străzile din Bibai, iar autoritățile orașului colaborează cu WDC pentru a livra o parte din acea zăpadă centrului său de date. Cu capacitatea suplimentară de răcire, obiectivul este de a mări centrul de la 20 de rafturi de servere la 200.

În lunile de vară, movila de zăpadă este acoperită cu așchii de lemn și pământ. Stocarea energiei reci „gratuite” care cade din cer este o idee „la mintea cocoșului” ca oportunitate de afaceri, spune Takahisa Tsuchiya, director executiv al departamentului economic al orașului Bibai.

„Întotdeauna spunem că ar trebui să ne schimbăm punctul de vedere și să facem ca zăpada să fie de partea noastră”, adaugă el.

Sera încălzită de servere

Serverele răcite cu zăpadă sunt doar o piesă din puzzle-ul energetic al centrului de date. Căldura de la servere este folosită pentru a încălzi aerul și apa dintr-o seră adiacentă, unde compania cultivă ciuperci și a testat alte produse, printre care komatsuna, boabe de cafea, urechea mării și arici de mare. De asemenea, se speră ca aceasta să devină prima fermă comercială de anghile din Hokkaido.

Se estimează că piața globală de răcire a centrelor de date va ajunge la peste 12 miliarde de dolari până în 2027, potrivit companiei de cercetare de piață Arizton, iar unele mari companii de tehnologie abordează această situație instalându-se în țările nordice.

Serverele răcite cu zăpadă sunt doar una dintre opțiuni

Centrul de servere Facebook din Odense, Danemarca, este menținut rece folosind aerul exterior și speră să refolosească căldura în spitalele locale. Google are un centru de date în Finlanda care utilizează conducte cu apă oceanică pentru a răci serverele, cu scopul de a atinge emisii de carbon zero în centrele sale de date până în 2030.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de reducerea consumului de energie, unii experți spun că este mai important să ne concentrăm asupra datelor pe care le manipulează aceste servere. Minarea de criptomonede precum Bitcoin necesită cantități masive de energie electrică.

„Sistemele de energie și răcire regenerabile și durabile sunt o a doua soluție, dar mult mai puțin optimă”, spune Paul Brody, principalul lider blockchain la Ernst & Young.

Avantajul centrelor de date, adaugă Brody, este că acestea reunesc operațiunile computerizate sub un singur acoperiș, în loc să le disperseze în mai multe locații. „Sunt 100% pentru serverele răcite cu zăpadă și alte centre de date cu impact redus, indiferent dacă aveți sau nu Bitcoin în ele”, spune el.

Vă recomandăm să citiți și:

Producătorii americani de cipuri, afectați de o nouă regulă de export către China

Guvernul Japoniei renunță la dischete. Care este motivul?

Noul abonament Netflix. Cât va costa și câtă publicitate va conține?

Șosele mai sigure și mai inteligente, cu tehnologie de la Agenția Spațială Europeană