Home » Istorie » Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice

Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice

Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice
Credit: Nicolaj K. Larsen/EurekAlert
Publicat: 13.12.2022

Cel mai vechi ADN din lume are două milioane de ani și a fost identificat pentru prima dată, astfel deschizând un nou capitol în istoria evoluției.

Fragmente microscopice de ADN din mediul înconjurător au fost găsite în sedimentele din epoca glaciară din nordul Groenlandei. Cu ajutorul unei tehnologii de ultimă oră, cercetătorii au descoperit că fragmentele sunt cu un milion de ani mai vechi decât recordul anterior de ADN, prelevat dintr-un os de mamut siberian.

ADN-ul străvechi a fost folosit pentru a cartografia un ecosistem vechi de două milioane de ani care a rezistat schimbărilor climatice extreme. Cercetătorii speră că rezultatele ar putea ajuta la prezicerea efectelor pe termen lung ale încălzirii globale actuale asupra mediului.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de oameni de știință condusă de profesorii Eske Willerslev și Kurt H. Kjær.

Rezultatele sunt publicate în revista Nature.

ADN vechi de două milioane de ani, identificat pentru prima dată

„Un nou capitol care se întinde pe un milion de ani în plus de istorie a fost în sfârșit deschis și, pentru prima dată, putem examina direct ADN-ul unui ecosistem din trecut atât de îndepărtat în timp. ADN-ul se poate degrada rapid, dar am demonstrat că, în circumstanțele potrivite, putem acum să ne întoarcem mai departe în timp decât ar fi îndrăznit cineva să își imagineze”, a explicat profesorul Willerslev.

Mostrele de ADN vechi au fost găsite îngropate adânc în sedimente care s-au acumulat în decursul a 20.000 de ani. Sedimentele au fost în cele din urmă conservate în gheață sau permafrost și, în mod crucial, nu au fost deranjate de oameni timp de două milioane de ani”, a declarat Kjær.

Mostrele incomplete, cu o lungime de câteva milionimi de milimetru, au fost prelevate din Formațiunea København, un depozit de sedimente cu o grosime de aproape 100 de metri ascuns în gura unui fiord din Oceanul Arctic, în cel mai nordic punct al Groenlandei.

Un nou capitol în istoria evoluției

Clima din Groenlanda din acea perioadă varia între arctică și temperată și era mai caldă decât este Groenlanda în prezent. Sedimentele s-au acumulat metru cu metru într-un golf de mică adâncime.

Oamenii de știință au descoperit dovezi de animale, plante și microorganisme, inclusiv reni, iepuri, mesteacăn și plopi.

Cercetătorii au descoperit chiar că Mastodon, un mamifer din epoca glaciară, a cutreierat până în Groenlanda înainte de a dispărea mai târziu, scrie EurekAlert.

Anterior, se credea că aria de răspândire a acestor animale asemănătoare elefantului nu se întindea până în Groenlanda, de la originile sale cunoscute din America de Nord și Centrală.

Unele dintre fragmentele de ADN au fost ușor de clasificat ca predecesori ai speciilor actuale, altele au putut fi legate doar la nivel de gen, iar unele proveneau de la specii imposibil de plasat în bibliotecile de ADN ale animalelor, plantelor și microorganismelor care mai trăiesc în secolul XXI.

Indicii despre o etapă necunoscută până acum în evoluția ADN-ului

Mostrele vechi de două milioane de ani îi ajută, de asemenea, pe academicieni să construiască o imagine a unei etape necunoscute până acum în evoluția ADN-ului unei serii de specii care există și astăzi.

În timp ce analizau ADN-ul antic din formațiunea Kap København, cercetătorii au găsit, de asemenea, ADN-ul unei game largi de microorganisme, inclusiv bacterii și ciuperci, pe care continuă să le cartografieze.

Astfel, descoperirile din formațiunea Kap København din Groenlanda au deschis o nouă perioadă în domeniul detectării ADN-ului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un picior găsit într-un gheizer din Yellowstone a fost identificat după ADN

Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?

Ce dezvăluie cel mai vechi ADN uman descoperit vreodată în Marea Britanie?

Un studiu ADN a descoperit genele legate de dislexie

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică