Vâscul este, de fapt, un parazit. Cât de periculos poate fi?

Vâscul preferat de sărbători, cunoscut și ca „planta sărutului”, ascunde un secret în ciuda aparențelor sale romantice. Este, de fapt, un hemiparazit (plantă care-și obține o parte din hrană prin parazitism) care atacă copacii vii.

Phoradendron, un gen de vâsc folosit adesea pentru a decora locuințele, se traduce în mod potrivit în greacă prin „hoțul de copaci”.

• Cel mai bătrân strămoș al rechinilor înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

Descendent din lemnul de santal, vâscul s-a diversificat în peste o mie de specii globale. În timp ce lemnul de santal își înfige propriile rădăcini în rădăcinile altor copaci pentru a se hrăni, vâscul ia parazitismul într-o direcție diferită, infiltrându-se în ramurile copacilor.

Ajungând până la cer, acesta își trage energia din seva arborelui său gazdă și din Soare.

Vâscul a evoluat pentru a produce semințe lipicioase, împachetate în fructe de pădure gustoase care sunt devorate de păsări – până la 100 de fructe de pădure pe zi.

Cum atacă vâscul copacii?

Vâscul provoacă stres copacilor, făcându-i mai sensibili la insecte și boli, explică horticultorul Allison Watkins de la AgriLife Extension.

Deși este puțin probabil să ucidă un copac sănătos, vâscul poate provoca moartea membrelor acestuia.

Vâscul obține apă și substanțe nutritive din xilem – care duce apa și mineralele de la rădăcini la frunzele unei plante – dar poate, de asemenea, să evite pe furiș stresul unui copac deteriorat, consumând în schimb din floem, care transformă nutriția din frunzele copacului.

Vâscul poate fi toxic pentru oameni și animale de companie, deși Watkins spune că o cantitate mică în grădinile bine îngrijite nu ar trebui să provoace îngrijorare.

Vâscul are și efecte pozitive

Vâscul poate spori fotosinteza pentru nutrienți, provocând mai puține daune copacilor.

În multe ecosisteme, florile sale sunt nectar pentru albinele de miere și este o plantă gazdă pentru omizi. Iar copacii deteriorați oferă cavități de cuibărit pentru creaturi precum păsări, lilieci, insecte și chiar mamifere mici.

Vâscul australian face parte din managementul speciei pe cale de dispariție Regent Honeyeater (Anthochaera phrygia), care are nevoie de el pentru hrană și adăpost. În plus, frunzișul dens este o umbră binevenită pentru multe specii de animale, în special în regiunile aride, scrie ScienceAlert.

Poate cel mai bun dintre toate, vâscul ne oferă, de asemenea, o modalitate veselă de a ne conecta cu cei dragi de Crăciun.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce se simt oamenii singuri de Crăciun? Iată ce spun studiile

Originile mai puțin creștine ale Crăciunului. Cum a apărut cea mai așteptată sărbătoare din an?

De ce se încurcă mereu instalația pentru bradul de Crăciun?

10 versiuni ale lui Moș Crăciun. Cine aduce cadouri în Islanda sau Iran?