Sitarii au cele mai albe pene măsurate vreodată

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sitarul, care este în mare parte maro, își folosește cele mai albe pene, aflate pe coadă, pentru a comunica în semiîntuneric, reflectând cu 30% mai multă lumină decât orice altă pasăre cunoscută.

Aceste descoperiri surprinzătoare, realizate de o echipă condusă de un cercetător de la Imperial College London, din Anglia, sugerează că există multe de învățat despre modul în care comunică păsările care sunt cel mai active noaptea sau în zori și amurg.

Păsările care sunt cel mai active în timpul zilei au adesea penaje colorate, pe care le folosesc pentru a comunica informații între ele. Păsările care sunt cel mai active în zori și amurg sau noaptea („crepusculare”), cum ar fi caprimulgul și sitarul, tind să aibă un penaj mai puțin arătos, deoarece în timp ce dorm ziua trebuie să se camufleze pentru a evita prădătorii.

În loc să folosească penaje arătoase, s-a crezut că păsările active în condiții de lumină slabă foloseau în schimb sunete sau substanțe chimice pentru a comunica. Cu toate acestea, multe au pete albe strălucitoare, care ar putea fi folosite pentru comunicare în medii cu foarte puțină lumină naturală dacă acestea sunt suficient de reflectorizante, scrie Eurek Alert.

Deși este maro, sitarul are cele mai albe pene

Sitarul de pădure, Scolopax rusticola, este maro pestriț, dar are unele pene albe pe partea inferioară a cozii. Acest lucru înseamnă că își afișează aceste părți doar atunci când își ridică coada sau în timpul zborului de curtare.

Dar deoarece aceste păsări sunt crepusculare și sunt cel mai active pe lumină scăzută, aceste pete albe trebuie să reflecte cât mai multă lumină posibil pentru a atrage atenția. Pentru a investiga cum ar putea face păsările acest lucru, echipa a studiat penele cozii albe ale exemplarelor de sitar de pădure dintr-o colecție din Elveția.

Ei au folosit microscopia specializată pentru a vedea structura penei, spectrofotometria pentru a măsura gradul de reflexie a luminii și modele pentru a caracteriza modul în care fotonii luminii interacționează cu structurile din interiorul penei.

Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că sitarul are cele mai albe pene măsurate vreodată, acestea reflectând până la 55% din lumină, ceea ce este cu 30% mai multă lumină decât orice altă pană măsurată.

Rezultatele sunt publicate în Royal Society Interface.

Pene care reflectă lumina

„Entuziaștii păsărilor știu de mult că sitarii au aceste pete albe intense, dar cât de albe sunt și modul în care funcționează ele a rămas un mister. Dintr-o perspectivă ecologică, intensitatea reflexiei acestor pene are sens: ele trebuie să aspire toată lumina disponibilă într-un mediu foarte slab luminat, sub coronamentul pădurii pe timp de noapte”, a declarat Jamie Dunning, cercetător principal, de la Departamentul de Științe ale Vieții (Silwood Park) din cadrul Imperial.

Penele individuale sunt formate dintr-o tulpină centrală cu proeminențe numite ramuri care formează cea mai mare parte a structurii. Ramurile sunt ținute la un loc prin „cârlige” rotunde, asemănătoare cu „aricii” de la încălțăminte, numite barbule.

Echipa a descoperit că în penele albe ale cozii sitarului, ramurile sunt îngroșate și aplatizate, ceea ce mărește suprafața din care ca lumina să se reflecte, făcând, de asemenea, mai puțin probabil ca lumina să treacă printre cârligele penei fără a fi reflectată.

Cum reușește sitarul să aibă cele mai albe pene?

Există două moduri principale în care suprafețele sunt reflectorizante. Reflexia „speculară” este atunci când lumina se reflectă de pe o suprafață netedă, cum ar fi o oglindă. Reflexia „difuză” împrăștie razele de lumină în direcții diferite. S-a constatat că ramurile îngroșate sunt formate dintr-o rețea de nanofibre de keratină și pungi de aer împrăștiate. Acest lucru creează o mulțime de suprafețe care pot împrăștia lumina, crescând reflexia difuză a penelor.

Analiza penelor a mai arătat un „truc” folosit de sitar: penele albe sunt aranjate pentru a crea un efect asemănător unei jaluzele, ceea ce îmbunătățește și mai mult suprafața, fiind așezate la unghiul optim pentru a reflecta lumina.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce efecte ar putea avea „savanizarea” Pădurii Amazoniene braziliene?

Un nou dispozitiv combate cu eficiență „masacrele” în rândul albinelor

Șerpii aud chiar mai bine decât credeam. Cum reacționează, de fapt, la sunete?

Cum pot miriapodele fără ochi să „vadă” lumina? Cercetătorii tocmai și-au dat seama