A fost găsită veriga lipsă ce a permis dinozaurilor să devină giganți

Veriga lipsă între primii dinozauri, a căror mărime varia de la câțiva centimetri la cel mult trei metri, și giganții mai recenți, ce puteau fi de două ori mai lungi decât un autobuz, tocmai a fost găsită.

Macrocollum itaquii, îngropat în urmă cu 225 de milioane de ani în ceea ce este acum Agudo, un oraș din statul Rio Grande do Sul, în sudul Braziliei, este cel mai vechi dinozaur studiat până în prezent cu structuri numite alveole.

• Mitul medieval care ascunde una dintre cele mai profunde teorii despre sufletul uman
• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului

Aceste cavități din oase, ce au rămas la păsările din zilele noastre, le-a permis dinozaurilor să stocheze mai mult oxigen, să își mențină corpul răcoros și să reziste la condițiile extreme din vremea lor. De asemenea, i-au ajutat pe unii să devină giganți: Tyrannosaurus rex și Brachiosaurus, de exemplu, potrivit Phys.org.

Cel mai mare dinozaur din Triasic

Un articol despre studiul care a dus la această descoperire este publicat în revista The Anatomical Record. Doi dintre autorii acestuia sunt cercetători de la Universitatea de Stat din Campinas (UNICAMP) din statul São Paulo.

„Alveolele făceau oasele mai puțin dense, permițându-le să crească până la peste 30 de metri în lungime”, a declarat Tito Aureliano, primul autor al articolului.

„M. itaquii a fost cel mai mare dinozaur din epoca sa, cu o lungime de aproximativ trei metri. Cu câteva milioane de ani înainte, cei mai mari dinozauri aveau o lungime de aproximativ un metru. Alveolele au facilitat cu siguranță această creștere în dimensiune”, a adăugat Aureliano.

Alveolele, un avantaj evolutiv

Acesta a fost unul dintre primii dinozauri care au umblat pe Pământ, în Triasic. Adaptarea cu alveole i-a permis să crească și să reziste la climă în această perioadă și mai târziu, în Jurasic și Cretacic. Alveolele au oferit dinozaurilor un avantaj evolutiv față de alte grupuri, cum ar fi mamiferele, iar aceștia au putut să se diversifice mai repede”, a explicat Fresia Ricardi-Branco, autor al articolului și profesor la IG-UNICAMP.

Într-un studiu anterior, grupul a arătat că cele mai vechi fosile descoperite până în prezent nu aveau alveole, considerând că absența lor este un semn că această trăsătură a evoluat de cel puțin trei ori în mod independent.

Când au evoluat dinozaurii cu alveole?

Vertebrele în care au fost descoperite alveolele schimbă  ce se știa despre evoluția acestor structuri. Pe baza fosilelor analizate anterior, alte grupuri de cercetare au propus că alveolele au apărut pentru prima dată în regiunea abdominală, și nu au apărut în regiunea cervicală până la începutul Jurasicului (în urmă cu 190 de milioane de ani).

Aici, însă, autorii au găsit dovezi clare ale prezenței alveolelor în regiunile cervicală și dorsală, fără niciun semn al structurilor din regiunea abdominală.

Vă mai recomandăm și: 

Unii șoareci sunt mai asemănători cu dinozaurii decât ne-am fi așteptat

Dinozaurii cutreierau Pământul prin intermediul unei legături terestre din Antarctica

Păsările își pot opri și porni sistemul de navigație în mod natural, arată un studiu

Girafele Masai din Kenya și Tanzania își provoacă propria extincție