Test de cultură generală. Care e singura parte din corp ce nu se poate vindeca singură?

Pielea este capabilă să se repare singură, iar oasele se pot vindeca cu ușurință; de fapt, majoritatea părților corpului sunt capabile să se vindece singure într-o anumită perioadă de timp. Care e singura parte din corp ce nu se poate vindeca singură?

Care e singura parte din corp ce nu se poate vindeca singură? După cum mulți probabil bănuiați deja, este vorba despre dinți.

• Cum să reacționezi la vești neplăcute și cum să le transmiți cu empatie
• Astronomii au descoperit o stea bizară în constelația Pegasus

Dinții nu se pot vindeca singuri deoarece sunt făcuți din smalț, cea mai dură substanță din întregul corp uman. De asemenea, smalțul conține un procentaj foarte mare de material anorganic. Nu conține multe proteine și celule, care sunt prezente în cantități mari în alte părți ale corpului, explică Science ABC.

Care e singura parte din corp ce nu se poate vindeca singură?

Pentru a fi mai exacți, dinții de fapt se pot vindeca singuri… cel puțin parțial.

Un dinte poate părea o singură entitate, dar, ca orice altă parte a corpului, nu este atât de simplu pe cât ar putea părea. Un dinte cuprinde de fapt o serie de componente, dar ne vom rezuma la cele care sunt relevante aici.

Partea superioară a dintelui, cea albă și, de fapt, singura care este de obicei vizibilă, se numește coroană. Forma coroanei determină tipul de „muncă” pe care îl face acel dinte; de exemplu, dacă este ascuțit și are formă de daltă, atunci dintele este folosit pentru tăiere, în timp ce alte forme de dinți sunt mai bune pentru alte funcții.

Atunci când oamenii spun că dinții nu se pot vindeca singuri, aceștia se referă aproape întotdeauna la coroană. Ca atare, discuția noastră se învârte în principal în jurul coroanei unui dinte.

De fapt, smalțul dintelui nu se poate repara singur

Exista trei straturi în coroana unui dinte, anume smalțul, dentina și pulpa.

Smalțul, stratul exterior al coroanei, este format din celule cunoscute sub numele de ameloblaste. Acestea sunt prezente numai în timpul dezvoltării dintelui și sunt responsabile pentru depunerea smalțului care formează suprafața coroanei. Deoarece aceste ameloblaste mor atunci când dinții erup și nu „se mai întorc”, smalțul nu se poate repara.

Dar nivelurile mijlocii și inferioare, adică dentina și pulpa, sunt diferite.

Dentina este menținută de odontoblaste. Un odontoblast este o celulă care are ca origine creasta neurală, al cărei scop biologic principal este formarea dentinei. Aceste celule sunt prezente în interiorul pulpei și pătrund în dentină prin anumite procese.

Un lucru foarte interesant de remarcat este faptul că odontoblastele pot depune dentină secundară și terțiară (secretată foarte lent pe parcursul vieții) ca răspuns la un eveniment „ostil”, cum ar fi un atac bacterian asupra dintelui (cariile).

Dentina se poate repara singură, dar doar într-o mică măsură

Astfel, dacă pulpa reușește să depună suficientă dentină „nouă”, aceasta poate, în esență, să prevină expunerea pulpei, ceea ce este grozav, deoarece expunerea pulpei trebuie de obicei reparată printr-o procedură medicală elaborată sau prin extracția dintelui afectat.

Prin urmare, este nedrept să spunem că dinții nu se vindecă singuri deloc.

Acestea fiind spuse, trebuie menționat că procesul menționat mai sus nu formează cu adevărat dentină „nouă”; nu poate crește o zonă cu totul nouă de dentină, dar poate umple mici găuri. Procesul este foarte asemănător cu peticirea unei mici găuri dintr-o anvelopă cu pană; puteți astupa găurile mici din anvelopă folosind petice de cauciuc, dar evident că nu puteți forma o anvelopă complet nouă folosind o astfel de soluție.

Vă recomandăm să citiți și:

Descoperire îngrijorătoare: Microplasticele rămân în căile noastre respiratorii

Dieta mediteraneană ar putea întineri creierul cu până la 9 luni

Cea mai proastă zi din săptămână pentru un atac de cord

Cercetătorii au manipulat celule stem și au reușit să regenereze părul îmbătrânit