Ce se întâmplă atunci când leșinăm?

Ce se întâmplă când leșinăm? Leșinul este destul de comun, dar știința din spatele lui încă a rămas un mister.

Ce se întâmplă când leșinăm? Până de curând, răspunsul științific la această întrebare a fost: „Nu suntem complet siguri”. Un nou studiu a aruncat o lumină asupra acestui mister, identificând pentru prima dată calea genetică dintre creier și inimă care este responsabilă de leșin.

• De ce majoritatea mamiferelor au 5 degete?
• Cum funcționează anestezia?

Leșinul (sau, pentru a folosi termenul mai științific, sincopa) este destul de comun. Aproximativ 40% dintre noi vom experimenta leșinul cel puțin o dată în viață și acesta poate fi un răspuns la o mulțime de situații diferite: supraîncălzire; vederea sângelui sau a acelor; și chiar și o defecare deosebit de dificilă, pentru a da câteva exemple.

Cercetătorii explică ce se întâmplă când leșinăm

Punctul de vedere obișnuit în rândul neurocercetătorilor a fost că, în timpul unui episod de sincopă, creierul trimite semnale către inimă și inima reacţionează în consecință. Diferența adusă de acest nou studiu este că cercetătorii au început să se gândească la inimă ca la propriul său organ senzorial și au emis ipoteza că această comunicare ar putea funcționa în ambele sensuri, scrie IFLScience.

„Ceea ce descoperim este că inima trimite, de asemenea, semnale înapoi la creier, ceea ce poate schimba funcționarea creierului”, a spus autorul principal, Vineet Augustine, profesor asistent la Școala de Științe Biologice de la Universitatea din California San Diego (SUA), într-o declarație.

Echipa a apelat la o știință foarte veche pentru a-și ghida cercetarea. În 1867, a fost descris pentru prima dată reflexul Bezold-Jarisch (BJR), un reflex cardiac despre care se crede că este asociat cu leșinul. Acesta este asociat cu trei simptome clasice pe care oricine a leșinat vreodată le va recunoaște: scăderea ritmului cardiac, a ritmului respirator și a tensiunii arteriale. Chiar dacă oamenii de știință știau despre BJR de mai bine de 150 de ani, mai erau multe de învățat despre căile neuronale care stau la baza acestuia.

O comunicare bidirecțională dintre creier și inimă

Cercetarea a vizat anumit tip de celule nervoase numite neuroni senzoriali vagali (VSN) din inimă. VSN fac parte din grupurile numite ganglioni nodozați, ei înșiși parte a nervului vag. Experimentele la șoareci au arătat că un subset de VSN care exprimă o proteină numită neuropeptidă Y receptor Y2 (NPY2R) au un rol cheie în răspunsul de leșin. Când oamenii de știință au stimulat ei înșiși acești VSN folosind optogenetica, șoarecii care stăteau liniștiți în cuștile lor au leșinat brusc.

La fel ca la oameni, ochii li s-au dat peste cap și pupilele s-au dilatat. Au existat toate semnele caracteristice ale BJR: o scădere a ritmului cardiac, respirație mai lentă și tensiune arterială scăzută. Înregistrările luate din mii de neuroni din creierul șoarecilor au arătat că fluxul sanguin și activitatea creierului au scăzut rapid.

„Am fost uimiți atunci când am văzut cum…”

„Am fost uimiți atunci când am văzut cum ochii lor s-au dat peste cap în același timp în care activitatea creierului a scăzut rapid. Apoi, după câteva secunde, activitatea creierului și mișcarea au revenit. Acesta a fost momentul nostru de Evrika, sugerând că am putea găsi neuroni care pot declanșa sincopa”, au spus Augustine și Jonathan W. Lovelace, prim autor al studiului.

Suspiciunile lor au fost confirmate atunci când eliminarea acelor VSN specifici a eliminat răspunsul de leșin. Cercetătorii speră că această descoperire va duce acum la cercetări și mai profunde și la tratamente țintite pentru afecțiunile care provoacă leșin.

Neurocercetătorii au crezut pentru mult timp că creierul este motorul leșinului; dar acum că oamenii de știință au descoperit acest rol nou și important al inimii, este clar că atât specialiștii cardiaci, cât și specialiștii neurologi vor lucra împreună dacă vrem vreodată să dezvăluim cu adevărat misterul sincopei.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit, în premieră, schimbări la nivelul creierului în timpul menstruației

Cercetătorii au dezvăluit primul vaccin experimental pentru dependența de cocaină

Un studiu a găsit legătura genetică dintre autism și sinestezie

Felul în care vorbești poate dezvălui dacă ai diabet de tip 2