De ce suntem matinali? ADN-ul de Neanderthal ne-ar putea oferi răspunsul

Oamenii care se culcă devreme și se trezesc devreme ar putea să le mulțumească pentru asta strămoșilor de Neanderthal, spun cercetătorii. De ce suntem matinali?

ADN-ul moștenit de la oamenii de Neanderthal ar putea contribui la tendința unora de a fi matinali, au descoperit cercetătorii, făcându-i să se simtă mai confortabil cu trezitul devreme și cu mersul la culcare mai devreme decât alții.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

În timp ce majoritatea genelor dobândite de oamenii moderni prin încrucișări ancestrale au fost eliminate prin evoluție, o mică fracțiune a rămas, cel mai probabil pentru că i-au ajutat pe oamenii moderni timpurii să se adapteze la noul mediu atunci când au părăsit Africa pentru Eurasia, scrie The Guardian.

De ce suntem matinali?

„Analizând fragmentele de ADN neanderthalian rămase în genomurile umane moderne, am descoperit o tendință remarcabilă”, a declarat John Capra, epidemiolog la Universitatea din California (SUA). Multe dintre ele influențează genele care guvernează ceasurile biologice ale oamenilor moderni, a spus el, „în cele mai multe cazuri crescând predispoziția de a fi o persoană matinală”.

Valuri de Homo sapiens au migrat din Africa în Eurasia acum aproximativ 70.000 de ani. La sosire, i-au întâlnit pe neanderthalieni, care se adaptaseră deja la viața într-un climat mai rece, ocupând teritoriul cu sute de mii de ani înainte. Datorită încrucișării dintre grupuri, oamenii de astăzi poartă până la 4% ADN neanderthalian, inclusiv gene legate de pigmentarea pielii, păr, grăsime și imunitate.

Capra și colegii săi au analizat ADN-ul de la oameni moderni și de la neanderthalieni și au descoperit că diferite variante genetice erau implicate în ceasurile biologice, sau ritmurile circadiene, ale celor două grupuri. Deoarece strămoșii oamenilor moderni s-au împerecheat cu neanderthalienii, era posibil ca unii oameni de astăzi să poarte variantele neanderthaliene, au argumentat ei.

Pentru a verifica, cercetătorii s-au adresat băncii de date UK Biobank, care deține informații genetice, de sănătate și de stil de viață despre jumătate de milion de oameni. Nu doar că mulți oameni purtau variantele, dar genele erau în mod constant legate de trezirea devreme, scriu oamenii de știință în revista Genome Biology and Evolution.

ADN-ul de Neanderthal este doar o mică parte din ceea ce ne face matinali

De ce suntem matinali? A fi o persoană matinală nu necesită neapărat gene neanderthaliene. Sute de gene diferite influențează momentul în care oamenii dorm și se trezesc, și există multe influențe de mediu și culturale. În ansamblu, genele neanderthaliene au doar un impact mic.

Capra bănuiește că mulți oameni moderni poartă genele neanderthaliene pentru că acestea i-au ajutat pe strămoșii lor să se adapteze la viața la latitudini mai ridicate. „Nu credem că faptul de a fi o persoană matinală este ceea ce a fost benefic. Mai degrabă, credem că este un semnal al unui ceas biologic mai rapid, capabil să se adapteze mai bine la variațiile sezoniere ale nivelurilor de lumină”, a spus Capra.

„La latitudini mai mari, este benefic să ai un ceas mai flexibil și mai capabil să se schimbe pentru a se potrivi cu nivelurile variabile de lumină sezonieră”, a continuat el.

Profesorul Mark Maslin, de la University College London (Anglia), care nu a fost implicat în studiu, a spus că „acum avem dovezi genetice că unii dintre noi chiar sunt oameni matinali”.

„Când oamenii au evoluat în Africa tropicală, lungimea zilei era în medie de 12 ore. Vânătorii-culegători petreceau doar 30% din timp colectând hrană, așa că 12 ore este mult timp. Dar cu cât mergi mai la nord, cu atât zilele devin mai scurte iarna, când hrana este mai rară, deci are sens pentru neanderthalieni și oameni să înceapă să colecteze hrană de îndată ce apare prima rază de lumină”, a concluzionat Maslin.

Vă recomandăm să citiți și:

Babuinii din Egiptul Antic erau crescuți în captivitate înainte de a fi mumificați

Cel mai vechi patogen descoperit până acum, numit după o mare scriitoare

Egiptenii antici erau îngropați cu broaște mumificate în urmă cu 3.000 de ani

Arheologii italieni au dezgropat cel mai șocant exemplu de sclavie din Pompeii