Unele simptome ce par inofensive sau bizare pot indica, de fapt, boala Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători internaționali a finalizat primul studiu la scară largă care arată că unele simptome care par inofensive sau chiar bizare pot indica, de fapt, boala Alzheimer.

Este vorba despre un studiu al atrofiei corticale posterioare, o constelație de simptome vizualo-spațiale. Aceste simptome apar în până la 10% din cazurile de boală Alzheimer. Studiul include date de la mai mult de 1.000 de pacienți din 36 de centre din 16 țări.

• Pasul decisiv pentru aviația supersonică: NASA X-59 se pregătește să depășească viteza sunetului
• Psihologia muzicii rock: 10 efecte ale muzicii rock asupra creierului confirmate de psihologi

Atrofia corticală posterioară (PCA) poate prezice în mod covârșitor boala Alzheimer, au constatat cercetătorii de la Universitatea din San Francisco, SUA.

În cazul acestor pacienți, analizele oftalmologice pot fi normale

Aproximativ 94% dintre pacienții cu PCA prezentau patologia Alzheimer, iar restul de 6% aveau afecțiuni precum boala cu corpi Lewy și degenerescența frontotemporală. În schimb, alte studii arată că 70% dintre pacienții cu pierderi de memorie au patologie Alzheimer.

„Spre deosebire de problemele de memorie, pacienții cu PCA au dificultăți în aprecierea distanțelor, distincția între obiectele în mișcare și cele staționare și îndeplinirea unor sarcini precum scrierea sau recuperarea unui obiect căzut, în ciuda unui examen oftalmologic normal”, a explicat dr. Marianne Chapleau, de la Departamentul de Neurologie al Universității.

Majoritatea pacienților cu APC au o cogniție normală la început, dar până la prima lor vizită de diagnosticare, în medie la 3,8 ani de la debutul simptomelor, demența ușoară sau moderată era deja evidentă, cu deficite identificate în memorie, în funcții de execuție, comportament, vorbire și limbaj, potrivit EurekAlert.

La momentul diagnosticării, 61% dintre pacienți au prezentat „dispraxie constructivă”, o incapacitate de a copia sau de a construi diagrame sau figuri de bază; 49% aveau „deficit de percepție spațială”, dificultăți în identificarea locației unui lucru pe care l-au văzut; și 48% aveau „simultanagnozie”, incapacitatea de a percepe vizual mai mult de un obiect în același timp. În plus, 47% s-au confruntat cu noi provocări în ceea ce privește calculele matematice de bază și 43% în ceea ce privește cititul.

Diagnosticarea pacienților are nevoie de instrumente mai bune decât în prezent

„Avem nevoie de o mai mare conștientizare a APC, astfel încât să poată fi semnalată de către medici. Majoritatea pacienților se adresează medicului lor atunci când încep să aibă simptome vizuale și pot fi trimiși la un oftalmolog care, de asemenea, poate să nu recunoască APC. Avem nevoie de instrumente mai bune în mediile clinice pentru a identifica acești pacienți din timp și a le oferi tratament”, a spus Chapleau.

Vârsta medie de debut a simptomelor de APC este de 59 de ani, cu câțiva ani mai tânără decât cea a bolii Alzheimer tipice. Acesta este un alt motiv pentru care pacienții cu APC sunt mai puțin susceptibili de a fi diagnosticați.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Iată cum scobitul în nas poate crește riscul de Alzheimer

Care este mâncarea delicioasă care ne crește riscul de Alzheimer?

Cercetătorii au descoperit 5 variante biologice de Alzheimer

A fost descoperită proteina care ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer