Home » Știință » Oamenii de știință ar fi descoperit cum să facă celulele grase să ardă calorii

Oamenii de știință ar fi descoperit cum să facă celulele grase să ardă calorii

Publicat: 14.07.2024

Medicul Brian Feldman și biologul molecular Liang Li de la Universitatea din California, San Francisco, SUA au efectuat o serie de experimente pe culturi de celule umane și șoareci modificați cu un comutator pentru o genă, despre care au emis ipoteza că reglează menținerea grăsimii noastre.

Prin privarea șoarecilor de factorul de transcripție Klf15, cercetătorii au reușit să transforme identitatea țesutului adipos alb (WAT) „de stocare profundă” într-o formă mai tranzitorie, termoregulatoare, numită țesut adipos brun (BAT).

Țesuturile adipoase sunt de obicei de două feluri la mamifere. Grăsimea albă este ca un cont de economii pe termen lung pentru calorii, blocând lipidele sub piele și în jurul organelor interne moi pentru a servi ca amortizoare și izolatoare.

Grăsimea brună, pe de altă parte, este întunecată de un număr de generatoare de energie celulară pregătite să își consume rezervele de combustibil imediat. Rare la oamenii adulți, bebelușii (și mamiferele care hibernează) sunt binecuvântați cu cantități semnificative de BAT pentru a-și menține cald corpul adormit.

Pentru cea mai mare parte a istoriei noastre evolutive, acest echilibru între WAT și BAT, în funcție de vârstă, ne-a fost de folos. Membrii maturi ai speciei noastre își mențin căldura folosind grăsimile drept combustibil pentru mișcare, în timp ce nou-născuții beneficiază de o formă mai pasivă de reglare a temperaturii, scrie ScienceAlert.

Gena care reglează menținerea grăsimii noastre

Desigur, în mediile în care grăsimile alimentare sunt abundente, iar mobilitatea este limitată, este mult prea ușor să investim o abundență de lipide neutilizate în depozitarea grăsimilor albe, adesea în detrimentul sănătății noastre. Natura nu a facilitat nici recuperarea acestor grăsimi odată ce au fost stocate, ceea ce a inspirat cercetătorii să caute modalități de a schimba tipurile de țesuturi adipoase.

Întrucât investigațiile anterioare ale lui Feldman sugerau un rol al Klf15 în metabolismul grăsimilor, acesta a decis să sape mai adânc și să stabilească funcțiile sale specifice.

Primul indiciu important a venit din analizele care comparau cantitățile de Klf15 între diferitele tipuri de țesut adipos. Factorul de transcripție era relativ abundent în celulele albe, ceea ce i-a determinat pe Feldman și Li să se întrebe ce s-ar putea întâmpla dacă ar priva țesuturile de proteină.

Știind că izoproterenolul stimulează țesutul brun în generarea de căldură, perechea a administrat doze de compus în culturi de WAT umane și șoareci de tip sălbatic. Semnele erau clare că există o relație între activarea grăsimii brune și nivelurile de Klf15, investigațiile ulterioare dezvăluind că un receptor adrenergic numit Adrb1 este legătura critică.

O reacție similară la om, folosind produse farmaceutice

Cercetătorii cunoșteau deja un receptor înrudit numit Adrb3, studiile pe animale generând speranțe că stimularea acestuia ar putea încuraja celulele albe de grăsime să își schimbe identitatea și să devină mai asemănătoare cu cele brune, facilitând astfel eliminarea rezervelor.

Studiile clinice analizează dacă agoniștii Adrb3 îmbunătățesc sănătatea metabolică la om, deși, pe baza constatărilor conform cărora receptorul nu este detectabil în SAT umană, Feldman este optimist că Adrb1 ar putea servi drept țintă terapeutică mai potrivită.

Într-un test final, s-a constatat că șoarecii modificați cu un gen Klf15 își sporesc expresia Adrb1, făcând țesutul adipos alb mai „bej”.

Găsirea unei modalități de a genera o reacție similară la om folosind produse farmaceutice ar putea ajuta la depășirea obstacolelor cu care mulți se confruntă în accesarea rezervelor lor de grăsime, fără efectele secundare care vin cu multe alte abordări.

Această cercetare a fost publicată în Journal of Clinical Investigation

Vă recomandăm să mai citiți și:

Iată exercițiile fizice care ard cele mai multe calorii!

O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile

Mâncatul târziu crește foamea, scade caloriile arse și modifică țesutul adipos

Iată ce ar trebui să știți cu adevărat despre alimentele „cu calorii negative”

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor