Home » Natură » Orbita Pământului declanșează erele glaciare. Când ar putea fi următoarea?

Orbita Pământului declanșează erele glaciare. Când ar putea fi următoarea?

Publicat: 01.03.2025

Istoria Pământului este o succesiune de fluctuații climatice, cu perioade de încălzire urmate de epoci glaciare, înainte ca temperaturile să revină la un climat mai temperat, asemănător celui actual. O nouă cercetare arată un mod în care orbita Pământului declanșează erele glaciare.

Determinarea exactă a factorilor care declanșează aceste perioade de glaciație a fost o provocare pentru oamenii de știință, însă de mult timp se bănuia că particularitățile orbitei Pământului au un rol esențial.

Un nou studiu a confirmat că orbita Pământului declanșează erele glaciare, demonstrând relația precisă dintre ciclurile glaciare și modificările subtile ale orbitei și axei de rotație a Pământului.

Modul în care orbita Pământului declanșează erele glaciare

Orbita Pământului în jurul Soarelui nu este perfect circulară, ci are o formă ovală, cunoscută sub numele de excentricitate orbitală. Aceasta determină variații ale distanței dintre Pământ și Soare pe parcursul unui an.

Pe lângă acest lucru, orbita planetei suferă o schimbare graduală a orientării sale în spațiu, un fenomen denumit precesie orbitală. În plus, înclinarea axei de rotație a Pământului (oblicitatea) se modifică și ea în timp, explică Science Alert.

Aceste variații influențează distribuția sezonieră și geografică a radiației solare, determinând cicluri climatice regulate, cunoscute sub numele de cicluri Milankovitch. Acestea au loc la intervale de aproximativ 20.000, 40.000, 100.000 și 400.000 de ani.

Cu toate acestea, până de curând, oamenii de știință nu reușiseră să stabilească o corelație clară între aceste cicluri și sfârșitul unei ere glaciare. De exemplu, timp de 800.000 de ani, glaciațiile s-au încheiat la fiecare 100.000 de ani, dar mecanismul exact din spatele acestui tipar rămăsese necunoscut.

Ce a descoperit noul studiu?

O echipă de cercetători condusă de Stephen Barker, de la Universitatea Cardiff (Țara Galilor), a analizat izotopii de oxigen prezenți în sedimentele marine, utilizați pentru a reconstrui volumele de gheață continentală din ultimii 800.000 de ani. Comparând aceste date cu variațiile precesiei și oblicității, cercetătorii au descoperit un model remarcabil: sfârșitul unei epoci glaciare (deglaciația) este strâns legat de interacțiunea dintre precesie și oblicitate; începutul unei epoci glaciare, în schimb, este determinat exclusiv de oblicitate.

Această descoperire explică ciclul de 100.000 de ani și oferă un instrument nou pentru a prezice viitoarele epoci glaciare.

În prezent, oblicitatea Pământului este în scădere și va atinge un minimum în aproximativ 11.000 de ani. Potrivit echipei de cercetători, următoarea epocă glaciară va începe înainte de atingerea acestui punct.

Aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea efectelor pe termen lung ale activităților umane asupra climei. Potrivit ultimului raport al IPCC, emisiile de gaze cu efect de seră au început deja să modifice traiectoria naturală a climatului.

Barker subliniază importanța acestor descoperiri pentru prognoza climatică: „Deciziile pe care le luăm acum vor avea consecințe pentru mileniile următoare. Până în prezent, schimbările climatice viitoare sunt evaluate în raport cu condițiile moderne, dar pentru a înțelege cu adevărat amploarea modificărilor, trebuie să comparăm aceste proiecții cu un scenariu alternativ în care influența umană nu există.”

Prin îmbunătățirea modelelor climatice bazate pe variabilitatea naturală a Pământului, cercetătorii speră să cuantifice mai precis impactul activităților umane asupra climatului global.

Această cercetare a fost publicată în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Topirea calotelor glaciare din Antarctica ar putea declanșa erupția vulcanilor

Gheață veche de 1,2 milioane de ani, extrasă de la mare adâncime în Antarctica

Test de cultură generală. De ce este fluviul Amazon dificil de traversat?

Cum sunt afectate balenele de poluarea fonică?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion