Fluturii monarh (Danaus plexippus) sunt cunoscuți de multă vreme pentru abilitățile lor impresionante de migrație: exemplarele din America de Nord parcurg aproximativ 4.800 de kilometri din Statele Unite și Canada până în Mexic sau sudul Californiei pentru a ierna. Dar ceva se întâmplă cu sănătatea fluturilor monarh.
În ultimele decenii s-a observat un declin semnificativ al acestor populații de iarnă. Printre cauzele identificate se numără pierderea habitatului, reducerea cantității de asclepia (planta gazdă esențială pentru larve) și un parazit numit Ophryocystis elektroscirrha (OE), care crește mortalitatea fluturilor monarh, slăbindu-le capacitatea de zbor în timpul migrației.
Mai multe studii au arătat că schimbările climatice pot afecta populațiile de vară și de iarnă ale fluturilor, însă puține au analizat posibilitatea ca temperaturile mai ridicate să influențeze direct migrația, care are loc toamna. Recent, un grup de cercetători a încercat să acopere acest gol printr-un experiment menit să determine cum afectează diferitele temperaturi de toamnă migrația și sănătatea fluturilor monarh.
Rezultatele au fost publicate în Royal Society Open Science.
În mod obișnuit, fluturii monarh de vară trăiesc aproximativ o lună, timp în care se împerechează și se reproduc. Însă ultima generație de vară trăiește mult mai mult, în jur de opt luni. Acești fluturi intră într-o etapă numită diapauză, care le amână reproducerea și le permite să zboare spre sud pentru iernare, urmând să se reproducă primăvara. Cercetătorii au bănuit că temperaturile mai calde din toamnă ar putea perturba această stare de diapauză.
„Temperaturile mai ridicate din toamnă pot destabiliza fenotipul de diapauză. Inducerea diapauzei și rata metabolică la insecte sunt puternic influențate de temperatură. Astfel, fluturii aflați în pre-migrație sau migrație, expuși la medii mai calde, ar putea acumula mai puține lipide, proteine de stocare sau crioprotectoare necesare migrației/iernatului, din cauza unui semnal de diapauză confuz (de exemplu, zile calde cu fotoperioadă în scădere), a unei cereri metabolice mai mari sau a unei eficiențe reduse de stocare a lipidelor. În plus, temperaturile ridicate pot determina o parte dintre fluturii de toamnă să înceapă migrația într-o stare de diapauză incompletă, ceea ce îi face predispuși să abandoneze migrația și să încerce reproducerea”, au explicat autorii, citați de Phys.org.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au expus 499 de fluturi capturați din sălbăticie la temperaturi „calde” și „reci” simulate în laborator, pe durata a 30 de zile, pentru a imita condițiile din perioada migratorie. Supraviețuitorii au fost apoi expuși la temperaturi „calde” sau „reci” specifice iernării, după care le-au fost analizate condiția corporală, dezvoltarea reproductivă, împerecherea și mortalitatea. S-a urmărit și impactul parazitului OE.
Rezultatele au arătat că, în mediile mai calde, fluturii au tendința să încheie prematur diapauza și să se împerecheze în loc să ierneze. Acest lucru este problematic, deoarece diapauza le prelungește viața, pe când împerecherea timpurie îi face să moară cu mult înainte de primăvară.
Cercetătorii au mai constatat că temperaturile ridicate au redus condiția corporală a masculilor și au crescut riscul lor de mortalitate cu 88%. De asemenea, monarhii expuși la tratamentul „cald” în perioada migratorie au prezentat, în medie, un risc de mortalitate cu 28% mai mare, ceea ce indică faptul că temperatura din timpul migrației influențează puternic șansele de supraviețuire în timpul iernării.
„Impactul temperaturilor migratorii s-a extins și în faza de iernare, fluturii din tratamentul cald având cel mai mare risc de mortalitate și o dezvoltare reproductivă accentuată. În plus, dezvoltarea reproductivă din timpul iernării și/sau prezența parazitului OE au fost cei mai buni predictori ai mortalității. Astfel, rezultatele noastre sugerează că temperaturile mai ridicate din natură vor influența migrația și succesul iernării la acești fluturi”, scriu autorii.
Acest studiu oferă o înțelegere mai bună a factorilor care contribuie la declinul fluturilor monarh în zonele lor tradiționale de iernare. Cercetătorii notează că viitoarele cercetări pot urmări exemplare din sălbăticie pentru a confirma constatările din laborator.
Test de cultură generală. Care țară are mai multe maimuțe decât oameni?
Singurul rozător otrăvitor din lume este atât de toxic încât poate omorî un elefant
O „armură” secretă a fost descoperită sub pielea unor șopârle australiene