O substanță chimică din plastic le dăunează grav copiilor nenăscuți. Unii medici le recomandă acum pacientelor însărcinate să evite cu totul plasticul, care conține substanțe chimice nocive ce pot afecta atât mamele, cât și bebelușii.
Marya Zlatnik, specialistă în medicină fetală la Universitatea din California, San Francisco (SUA), a declarat pentru Washington Post că, atunci când le oferă pacientelor aflate la început de sarcină lista cu alimente și produse de care ar trebui să se ferească, a început să includă și obiectele din plastic. Asta deoarece o substanță chimică din plastic le dăunează grav copiilor nenăscuți.
Este vorba despre ftalați, compuși care fac plasticul mai rezistent și flexibil, dar care acționează și ca perturbatori hormonali, fiind asociați cu tulburări de atenție (ADHD), astm, obezitate și nașteri premature, printre multe alte probleme de sănătate.
Spre deosebire de substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), așa-numitele „chimicale eterne”, care persistă mult timp în mediu, ftalații sunt numiți de unii cercetători „chimicale omniprezente”. Aceștia se descompun rapid, dar continuă să contamineze constant oamenii din cauza consumului masiv de plastic. Practic, ftalații se regăsesc în fiecare organism uman, ceea ce nu e surprinzător: Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat nouă tipuri de astfel de compuși pentru ambalajele alimentare, iar substanțele ajung inevitabil în mâncarea pe care o consumăm.
Deși afectează sănătatea tuturor, ginecologii și obstetricienii sunt tot mai preocupați de impactul lor asupra sarcinii. Dovezile științifice sugerează că ftalații pot fi extrem de periculoși pentru femeile însărcinate și pentru bebeluși, existând și temeri legate de efectele asupra fertilității viitoare, mai ales la bărbați.
„Dacă aceste substanțe ajung în organismul unei femei însărcinate, ele trec direct la făt. Placenta nu oferă nicio protecție”, a explicat pentru Washington Post medicul pediatru Philip Landrigan, de la Boston College (SUA).
Consecințele expunerii prenatale la ftalați pot fi imediate și grave. În 2022, un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH), pe baza unei analize ample ce a inclus peste 6.000 de participante monitorizate timp de trei decenii, a arătat că femeile cu niveluri ridicate de ftalați în urină aveau cu 12-16% mai multe șanse să nască prematur, adică cu cel puțin trei săptămâni înainte de termen.
Kelly Ferguson, cercetătoare principală la NIH, a declarat că aceste rezultate, publicate în JAMA Pediatrics și ulterior completate de alte studii despre diferențele rasiale în expunere (Environmental Health Perspectives), au fost „un semnal de alarmă major”, scrie Futurism.
„O creștere cu 15% a nașterilor premature este enormă la nivel de populație, are consecințe pentru copii și mame, dar și costuri economice”, a adăugat Ferguson. Mai recent, cercetători de la Emory, Columbia și Universitatea din Carolina de Nord (SUA) au descoperit o legătură între nivelurile ridicate de ftalați din sângele mamelor și probleme metabolice detectabile încă de la naștere la bebeluși.
Ca și în alte cazuri de probleme majore de sănătate publică generate de mediu, reprezentanții industriei și anumiți cercetători sceptici încearcă să minimalizeze pericolul.
Rod Mitchell, endocrinolog pediatric la Universitatea din Edinburgh (Scoția), citat de Washington Post pentru preocupările sale privind dezvoltarea testosteronului în perioada fetală, a afirmat că ftalații ar putea să nu fie principala cauză. „Suntem constant expuși la un adevărat amestec de chimicale”, a spus el.
În schimb, un reprezentant al industriei plasticului a ales să evidențieze partea „utilă”. Kevin Ott, purtător de cuvânt al Flexible Vinyl Alliance, a dat exemplul pungilor de sânge și al altor dispozitive medicale care conțin ftalați pentru a justifica utilizarea lor. „Beneficiile trebuie puse în balanță cu riscurile legate de ftalați”, a transmis acesta printr-un e-mail către Washington Post.
Microbii de la mamă influențează dezvoltarea creierului copilului, indică un studiu
Un pesticid comun, asociat cu anomalii cerebrale extinse la copii
Stimularea electrică poate reprograma sistemul imunitar pentru a vindeca corpul
De ce au reînviat cercetătorii o genă veche de 20 de milioane de ani?