O nouă specie adorabilă de pește a fost observată la 3.268 de metri adâncime

În 2019, oamenii de știință au observat ceva neobișnuit la mii de metri adâncime sub suprafața oceanului. Au filmat atunci o creatură rozalie, cu un corp denivelat, ochi disproporționat de mari și mai multe aripioare pectorale decât ți-ai putea imagina. Acum, cercetătorii au confirmat că au de-a face cu o nouă specie adorabilă de pește: un pește Liparidae. Mai mult decât atât, aceasta este doar una dintre cele trei specii noi descrise într-un studiu recent.

A fost descoperită o nouă specie adorabilă de pește. În prezent sunt cunoscute peste 400 de specii de pești Liparidae în întreaga lume, unele dintre ele fiind chiar peștii care trăiesc la cele mai mari adâncimi. Lista s-a îmbogățit cu încă trei specii: Careproctus colliculi, de culoare rozalie, și încă două specii de culoare neagră, C. yanceyi și Paraliparis em.

• Care este cel mai apropiat punct de stele de pe Pământ? Răspunsul s-ar putea să te…
• Rechinilor albi le crește un nou tip de dinți pe măsură ce îmbătrânesc

„Două dintre aceste specii negre au fost colectate în aceeași scufundare cu submersibilul Alvin. Când am analizat mai atent exemplarele, am fost surprinsă să văd cât de diferite erau”, a declarat pentru IFLScience Mackenzie Gerringer, profesoară asociată de biologie la SUNY Geneseo (SUA) și autoare principală a studiului.

„Nu era vorba de un adult și un juvenil din aceeași specie, ci de două specii distincte, atât morfologic, cât și genetic. Faptul că am descoperit două specii necunoscute în aceeași zonă, în timpul aceleiași scufundări, într-un loc atât de bine studiat al adâncurilor marine, arată cât de multe mai avem de învățat despre planeta noastră”, a continuat ea.

O nouă specie adorabilă de pește Liparidae a fost zărită la mare adâncime

Toate cele trei specii au fost descoperite la mii de metri sub apă, dar datorită fotografiilor și filmărilor realizate în colaborare cu Monterey Bay Research Institute and Aquarium (MBARI), lumea întreagă le poate admira acum. Careproctus colliculi este considerat chiar „drăgălaș”, mai ales comparat cu rudele sale negre și suple. Diferențele de culoare pot părea bizare, dar la asemenea adâncimi, unde lumina solară nu pătrunde, culoarea nu mai contează.

„La aceste adâncimi nu există lumină solară, așa că nuanța corpului devine irelevantă pentru camuflaj. Probabil că acești pești se recunosc între ei și își percep mediul prin alte mijloace, în special prin detectarea vibrațiilor din apă și prin miros și gust”, explică Gerringer.

Multe specii de pești pot „gusta” cu aripioarele, iar cercetătorii cred că și acești pești melc folosesc aripioarele pectorale flexibile pentru a explora împrejurimile. Deși nu există soare, în adâncuri pot fi observate fulgere de lumină bioluminescentă. Nu se știe încă în ce măsură aceste specii se folosesc de văz, un subiect care rămâne deschis pentru cercetări viitoare.

La Careproctus colliculi, aripioarele sunt spectaculoase: are nu mai puțin de 22 de-a lungul corpului. Filmările MBARI arată cât de agil își controlează aceste aripioare, folosindu-le nu doar pentru înot și manevre rapide, ci și pentru a percepe mediul înconjurător.

Frumusețea din adâncurile oceanelor

Acești pești fac parte din familia Liparidae și pot trăi în habitate extrem de diferite: unii în bazinele de maree de lângă țărm, alții în cele mai adânci zone ale oceanului. Au totuși un plan corporal asemănător: cap mare și corp gelatinos. Unele specii se prind de animale mai mari cu ajutorul unor ventuze de pe abdomen, altele se agață de stânci și se înfășoară asemenea unui melc. Munca extinsă a lui Gerringer privind taxonomia, morfologia funcțională și fiziologia lor a adus mai multă lumină asupra felului în care reușesc să supraviețuiască în condiții extreme: presiuni colosale, frig extrem și absența luminii.

„Este de la sine înțeles că iubesc acești pești! Sunt incredibili și e o adevărată plăcere să lucrez cu ei”, spune Gerringer.

„De obicei privim adâncurile oceanice ca pe un mediu ostil sau extrem, pentru că acolo presiunea, temperatura și lipsa luminii sunt radical diferite de ce trăim noi. Însă pentru multe organisme, adâncurile, cel mai vast spațiu locuibil al planetei, înseamnă acasă. Faptul că descoperim specii care par atât de fragile și totuși prosperă în aceste condiții arată frumusețea oceanului adânc și responsabilitatea noastră de a înțelege și proteja aceste ecosisteme extraordinare”, a concluzionat cercetătoarea.

Studiul a fost publicat în revista Ichthyology & Herpetology.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce unele animale au pupile orizontale?

Test de cultură generală. Care animal poate căsca sub apă?

Creșterea temperaturilor toamna afectează migrația și sănătatea fluturilor monarh

Păunii pot emite lasere din penele cozii, au descoperit oamenii de știință