Femeile și relațiile abuzive: frică, dependență și speranța că lucrurile se schimbă

Nu e ușor de explicat „De ce nu pleacă?”. Uneori, totul se ascunde în gesturi mici și greu de citit: un zâmbet care maschează durerea, o scuză repetată mecanic, frica de a nu avea unde să se ducă sau rușinea de a fi arătată cu degetul.

Femeile care trăiesc alături de parteneri violenți nu rămân neapărat din cauza slăbiciunii, dar ca urmare a unui amestec de speranță, strategie de supraviețuire și atașament emoțional, modelat de ani de tensiuni, amenințări și momente rare de liniște care le fac să creadă că lucrurile se pot schimba. Iar în spatele fiecărei decizii de a rămâne există o ecuație complexă între frică, dependență, iubire și pierdere, una pe care lumea exterioară rareori o vede sauv o înțelege cu adevărat.

• Cum îi sprijinim pe cei care au pierdut pe cineva drag ori sunt la final de…
• Gardieni, creatori și simboluri ale puterii: Dragonii nu au fost întotdeauna personaje negative

Un concept esențial în înțelegerea acestui fenomen este „legătura traumatică” (trauma bonding). Aceasta descrie atașamentul profund și disfuncțional care se formează între victimă și agresor, alimentat de cicluri repetate de abuz și reconcilieri. Victimele pot simți compasiune pentru agresor, sperând că iubirea lor îl va schimba, ceea ce face ca plecarea să pară o trădare a acestei legături emoționale. Psihologii subliniază că acest tip de atașament este similar cu dependența, având rădăcini adânci în mecanismele de supraviețuire ale creierului uman.

Teoria legăturii traumatice

Intervine, de asemenea, și frica, un instrument puternic de control în relațiile abuzive. Amenințările de violență, răzbunare sau daune aduse celor dragi pot paraliza capacitatea victimei de a acționa. Unii abuzatori pot manipula victimele să creadă că nu vor supraviețui fără ei, ceea ce le face să rămână, chiar și atunci când conștientizează pericolul. Sau, dependența economică și izolarea socială. Multe femei rămân în relații abuzive din cauza dependenței financiare de parteneri. Lipsa unui venit propriu sau a unei rețele de sprijin face ca plecarea să pară imposibilă. În plus, abuzatorii pot izola victimele de familie și prieteni, făcându-le să creadă că nu au unde să meargă, că nu le poate înțelege sau iubi nimeni altcineva sau că nu vor fi crezute.

Apoi, un factor important îl au și stima de sine scăzută și sindromul Stockholm. Abuzul constant erodează stima de sine a victimei, împingând-o să creadă că merită tratamentul primit, ceea ce poate duce la o auto-victimizare, în care victima se simte incapabilă să schimbe situația. În unele cazuri, se dezvoltă un sindrom similar cu cel observat în cazurile de răpire, cândvictima simte simpatie pentru agresor și justifică comportamentul acestuia.

Multe femei rămân în relații abuzive și din speranța că partenerul se va schimba. Inițial, relația poate părea ideală, dar abuzul apare treptat. Victimele pot idealiza momentele bune și pot minimiza abuzul, sperând că iubirea lor va fi suficientă pentru a schimba comportamentul. Sau din cauza fricii de stigmatizare și lipsa de încredere în autorități. Victimele violenței domestice se confruntă adesea cu rușine și vinovăție, temându-se că vor fi judecate sau că nu vor fi crezute. Această teamă le poate împiedica să caute ajutor. În plus, unele femei nu au încredere în autoritățile care ar trebui să le protejeze, din cauza experiențelor negative anterioare sau a lipsei de sprijin.

Violența domestică are consecințe grave asupra sănătății mintale și fizice a victimelor. Studiile arată că femeile care au fost abuzate au un risc mult mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și PTSD, aceste condiții putând face ca plecarea să pară o sarcină imposibilă, deoarece victimele se simt epuizate și fără speranță.

Multe femei nu au acces la resurse care să le ajute să părăsească o relație abuzivă. Lipsa unui loc sigur unde să meargă, a unui venit propriu sau a unui sistem de sprijin le face să rămână în relație, chiar și atunci când doresc să plece. Organizațiile care oferă adăpost și consiliere sunt esențiale, dar nu întotdeauna disponibile sau accesibile.

Înțelegerea care duce la schimbare

Așadar, este esențial să înțelegem că femeile care rămân în relații abuzive nu fac acest lucru din slăbiciune sau din dorința de a suferi. Decizia de a pleca este extrem de complicată și adesea imposibilă fără sprijin adecvat. Pentru a ajuta victimele, este necesar să oferim un mediu sigur, să încurajăm vorbirea despre abuz și să le oferim resursele necesare pentru a face față acestei realități dificile.

Dacă tu sau o persoană pe care o cunoști se află într-o relație abuzivă, este important să știi că nu ești singur/ă și că există ajutor disponibil. În România, poți apela linia națională de urgență pentru victimele violenței domestice la numărul 0800 500 333, unde poți obține consiliere și sprijin anonim.

Este timpul să rupem tăcerea și să oferim sprijin celor care au nevoie.

Surse:

https://www.theguardian.com/society/2024/mar/08/abuse-is-main-driver-of-mental-ill-health-in-women-and-girls-say-psychiatrists

https://www.verywellmind.com/trauma-bonding-5207136

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum femeile din secolul XVII își riscau viața pentru frumusețe. Secretele machiajului din Epoca de Aur a Spaniei

Femeile care au rescris istoria în cursele de raliuri

8 mituri despre Roma Antică. Vomitorium, statuile albe și femeile limitate la pragul casei

Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații? Iată ce spune știința!