Telescopul Spațial James Webb (JWST) al NASA a detectat o moleculă pe o stea pitică cenușie îndepărtată, despre care se credea anterior că ar fi un posibil indicator al vieții.
Molecula, numită fosfină, a fost descoperită într-o stea, fapt ce pune acum sub semnul întrebării utilitatea sa ca biomarker pe alte planete, cum ar fi Venus.
Fosfina este o moleculă ce conține un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen. Este extrem de inflamabilă și poate deveni foarte explozivă în contact cu aerul. Pe Pământ, fosfina este produsă doar de forme de viață (sau prin procese chimice industriale), ceea ce i-a determinat pe mulți să creadă că prezența ei pe alte lumi ar putea însemna existența vieții, sub o anumită formă, scrie InterestingEngineering.
În 2020, unii oameni de știință au crezut că au detectat fosfină în atmosfera planetei Venus. Descoperirea a fost o surpriză, deoarece fosfina ar trebui să se descompună rapid — deci, dacă era prezentă, trebuia să existe un mecanism care o reînnoia constant.
Aceasta i-a făcut pe unii cercetători să speculeze că, poate, organisme vii o produceau. Totuși, se știe deja că fosfina a fost detectată și pe Jupiter și Saturn, fiind produsă acolo prin procese chimice non-biologice în adâncurile atmosferelor lor. Din acest motiv, printre altele, fosfina nu ar trebui considerată automat un „semnal al vieții”.
Piticele cenușii sunt considerați „stele eșuate” — prea mici pentru a iniția fuziunea normală a hidrogenului, dar mai mari decât planetele. În tinerețe, aceste stele minuscule pot fuziona o cantitate mică de deuteriu (un izotop greu al hidrogenului), însă acest proces se stinge rapid.
Din acest motiv, ele strălucesc slab (suprafața celor mai tinere și mai mari poate ajunge la aproximativ 2.000°C) și emit în principal radiații infraroșii — ceea ce le face perfecte pentru a fi studiate de telescoape precum JWST. În interiorul lor, gazele fierbinți se mișcă în bucle de convecție, transportând substanțe chimice prin atmosferă.
Unii cercetători au prezis deja că piticele cenușii și „Jupiterii fierbinți” (exoplanete gigantice) ar putea conține uneori fosfină.
Pentru a testa această ipoteză, JWST a observat 23 de piticele cenușii cu temperaturi între 100 și 700°C — fără a detecta o urmă de fosfină. Însă, în mod neașteptat, telescopul a descoperit fosfină pe Wolf 1130C, o pitică cenușie cu temperatura de aproximativ 320°C.
Aceasta ridică întrebarea: de ce doar acolo? Astrofizicienii nu au încă un răspuns clar, dar o teorie sugerează că Wolf 1130C este foarte veche și săracă în metale, ceea ce i-ar putea schimba chimia internă.
Dacă fosfina apare în locuri ciudate și ostile, precum piticele cenușii, atunci ea nu poate fi considerată un biomarker sigur. Descoperirea pune serios sub semnul îndoielii afirmațiile legate de „viața” de pe Venus.
Cel mai probabil, fosfina detectată acolo provenea din procese atmosferice ciudate, încă neînțelese, și nu de la microorganisme. Concluzia acestei descoperiri este clară: fosfina nu este un indiciu de încredere al vieții extraterestre.
Până când vom înțelege pe deplin procesele chimice din diferite medii, nu putem considera fosfina o dovadă certă a existenței vieții. Descoperirea acesteia pe o pitică cenușie arată clar că nu cunoaștem încă toate modurile prin care această moleculă se poate forma în condiții extreme.
Studiul a fost publicat în revista Science.
NASA ar fi descoperit fosfină pe Venus în 1978, însă nu și-a dat seama. Ce arată datele din arhivă
Fosfină, descoperită în norii planetei Venus. Ar putea fi dovada vieții extraterestre
Oamenii de știință au descoperit posibile semne de viață în norii lui Venus
Ce este fosfina, gazul descoperit în atmosfera planetei Venus